Esti ce mananci..parca

In vara a venit mama in vizita. Si ca o mama responsabila, a adus in bagaj, pe langa 2 bluze, foi de sarmale, carnaciori, jumate de porc, 30 de gaini si 5 tavi de placinta. Din aia cu branza, de care primeste comenzi :)

Si a ajuns mama la fiica risipitoare. S-a apucat, a invartit o oala de sarmale, si in 2 zile s-a terminat. Cum succesul a fost fulminant, a mai facut o oala, si i-a lasat odraslei, in congelator, sa manance cand i-o fi dor de casa.

Au trecut cateva saptamani, si intr-o seara am scos frumusel punga cu sarmale sa o pun la dezghetat. A doua zi dimineata am imbarcat cateva in caserola. Am ajuns la munca, le-am pus constiincios in frigider si am asteptat cu fluturi in stomac sa se faca 12.30. Am fugit repede la frigider, am inhatat o furculita, si m-am napustit asupra sarmalutelor. Prima a zburat aproape nemestecata, iar pe la a doua am inceput sa simt niste nisip in timp ce mestecam. Niste nisip mai cu pietris asa, si ma intrebam daca incep sa mi se macine dintii. Dar apoi mi-a picat fisa, si am sunat-o pe mama. Mi-a confirmat ca sarmalele....nu erau fierte. Adicatelea erau crude.

Probabil ca undeva, candva, intr-o viata anterioara, am fost si eu blonda.