Imi place cand ploua afara. Cand ploua tare, de simti ca si stomacul se ascunde cand tuna afara. Cand fulgera si ai impresia ca esti intr-un film in care ai faimoasele flash-back-uri, in timp ce esti legat(a) pe sina si vine trenul. Pur si simplu e fain cand ploua, mai ales daca nu ai gauri in tavan si daca nu trebuie sa mergi la munca in dimineata aia. Stai asa infofolit in pijamale, cu cana de ceai langa tine, te doare in cot ca nu te-ai epilat(da, la masculin, ca se aplica si la baieti).
Nu e nimic care sa se compare cu o zi din asta. Nu poate fi nimic mai fain. Doar daca usile incep sa scartaie, sau sa se tranteasca. Si daca vreti efectul asta, e garantat daca lasati geamurile deschise sa se faca un pic de curent. Asta e idealul meu de zi spooky. Sau asa credeam, pana ieri.
Ieri am fost luminata. Am avut parte de o experienta de-a dreptul elevatoare. Nu ploua, dar incepuse sa se intunece. Stateam pe canapea, la lumina efervescenta a unei lampi, arcuita de spate, cu parul in ochi, si citeam. Agatha Christie. Nu ma spalasem pe maini, si inca miroseam a cirese, si mi se facuse asa o pofta de cirese ca atunci cand am inceput sa citesc despre masa de Craciun descrisa in carte, efectiv am simtit cum imi chiortaie stomacul. Poirot primea biletele anonime, oamenii se inecau la masa cu diverse obiecte de sticla sau metal, se punea la cale ceva. Una din locatarele casei a disparut, si este gasita in zapada, plina de sange, cu urme de pasi in jurul ei. Poirot se apropie de ea, sa ii simta pulsul. Pasii ii scartaie in zapada. Lumea din casa se aduna in zapada, murmura inspaimantata, femeile isi tin respiratia. Scart, inca un pas in zapada. Trosc, inca un pas. Poirot e langa fata, se apleaca. Pune degetele pe incheietura ei. TROSC!!
In momentul asta mi-a sarit inima. Trosc asta a fost exact langa mine, langa piciorul meu, si in jurul meu e semi-obscur.
--- Va urma, sau nu ----
Later edit: Ce cazuse era doar rucsacul lui Sebi. Dar eu m-am speriat oricum...
Showing posts with label carti. Show all posts
Showing posts with label carti. Show all posts
Pe ce carti mai scapam firmituri de sandvis
Acum cateva zile am fost la biblioteca, si mi-a cazut in mana Dreams from my father, cartea lui Obama, care banuiesc ca a fost citita mai mult dupa ce Obama a fost ales presedinte. Dar cum eu sunt mai la capatul turmei, am inceput sa o citesc abia acum.
Daca trecem peste faptul ca viitorul mare Barry din carte ajunge presedinte, si automat peste trimiterile interpretabile catre natura lui deschisa, inclinata sa actioneze cand e un conflict in jurul lui, putem citi povestea unui baiat care creste cu un tata mai mult fantomatic, care calatoreste din America in Asia, apoi inapoi in America, un baiat caruia ii e rusine cu faptul ca tatal sau era parte dintr-un trib a carui vesminte traditionale erau tanga de piele, care e atat alb cat si negru, dar nu incape 100% in nici una dintre lumi. Imi place stilul in care e scris cartea. E sincer si deschis.
Pe una din coperti, cartea promite ca indiferent daca esti alb sau negru, ai sa afli ceva despre tine citind-o. Deocamdata eu am aflat ca imi place sa mananc sandvisuri cu branza de burduf si zacusca de ardei in timp ce o citesc .
Daca trecem peste faptul ca viitorul mare Barry din carte ajunge presedinte, si automat peste trimiterile interpretabile catre natura lui deschisa, inclinata sa actioneze cand e un conflict in jurul lui, putem citi povestea unui baiat care creste cu un tata mai mult fantomatic, care calatoreste din America in Asia, apoi inapoi in America, un baiat caruia ii e rusine cu faptul ca tatal sau era parte dintr-un trib a carui vesminte traditionale erau tanga de piele, care e atat alb cat si negru, dar nu incape 100% in nici una dintre lumi. Imi place stilul in care e scris cartea. E sincer si deschis.
Pe una din coperti, cartea promite ca indiferent daca esti alb sau negru, ai sa afli ceva despre tine citind-o. Deocamdata eu am aflat ca imi place sa mananc sandvisuri cu branza de burduf si zacusca de ardei in timp ce o citesc .
La revedere Sapphira, bine ai venit Man!
Am terminat Sapphira and the slave girl. Am ajuns si la partea in care a aparut in carte autoarea, dar nu mi-e clar cine era mama ei si nici nu mi se pare ca avea vreun rol esential in carte. Asa oi fi eu ignoranta, si nu am citit printre randuri. Cartea a inceput promitator, dar mi s-a parul ca firul actiunii s-a cam rupt la un moment dat si spre sfarsitul cartii am impresia ca a fost scrisa in graba asa, sa fie gata. Sau poate oi fi citit-o eu in graba?
Oricum, ieri am inceput alta carte: Man gone down, de Michael Thomas. E o carte efectiv scrisa frumos. Un cuplu - el negru, ea alba. Au impreuna 3 copii. El nu are bani sa isi intretina familia si trebuie sa gaseasca o solutie. E o carte despre dragoste, daruire, albi vs negri si multe altele. Am ajuns doar la pagina 20, dar savurez fiecare fraza.
Oricum, ieri am inceput alta carte: Man gone down, de Michael Thomas. E o carte efectiv scrisa frumos. Un cuplu - el negru, ea alba. Au impreuna 3 copii. El nu are bani sa isi intretina familia si trebuie sa gaseasca o solutie. E o carte despre dragoste, daruire, albi vs negri si multe altele. Am ajuns doar la pagina 20, dar savurez fiecare fraza.
Am terminat "The winter ghosts", si am inceput altceva
Dupa cum spune si titlul, am terminat cartea ieri, in timp ce bicicleam de zor la sala.
Finalul a fost previzibil de pe la pagina 50 (cartea are aproape 250 pagini), dar totusi mi-a placut cum e scrisa, mai ales ca imi plac in general cartile care au un picut de istorie in ele, chiar daca nu tin eu minte asa multe.
Concluzie: carticica usurica, pe care o poti citi in liniste la sala sau pe plaja, si scrisa fain. Un pic de mister, un pic de hai sa ametim cititorul, cred ca ar putea semana un pic cu stilul de scris al lui Tracy Chevalier. Cel putin in mintea mea sunt in acelasi grup.
Aseara am inceput Sapphira and the slave girl, scrisa de Willa Cather. In principiu e vorba de o gospodarie prin sudul Americii, una din ultimele familii care aveau negri drept sclavi. Cartea a aparut in urma promisiunii pe care Willa a facut-o tatalui ei, de a scrie despre astfel de familii, chiar familia proprie fiind una dintre ele. Asta daca am inteles bine in timp ce am rasfoit prefata (de obicei nu citesc prefata). Si autoarea apare in carte la un moment dat, dar inca nu am ajuns la pagina aia. Tot prefata spune ca asta e una din (cele mai) autobiografice lucrari pe care le-a scris tanti Willa.
Si chiar daca nu i-a picat bine lui Sebi ca m-a asteptat cu mancarea calda in timp ce eu umblam lelea la biblioteca, s-a meritat sa stau 5 minute in plus printre rafturi ca sa pun mana pe cartea asta.
Finalul a fost previzibil de pe la pagina 50 (cartea are aproape 250 pagini), dar totusi mi-a placut cum e scrisa, mai ales ca imi plac in general cartile care au un picut de istorie in ele, chiar daca nu tin eu minte asa multe.
Concluzie: carticica usurica, pe care o poti citi in liniste la sala sau pe plaja, si scrisa fain. Un pic de mister, un pic de hai sa ametim cititorul, cred ca ar putea semana un pic cu stilul de scris al lui Tracy Chevalier. Cel putin in mintea mea sunt in acelasi grup.
Aseara am inceput Sapphira and the slave girl, scrisa de Willa Cather. In principiu e vorba de o gospodarie prin sudul Americii, una din ultimele familii care aveau negri drept sclavi. Cartea a aparut in urma promisiunii pe care Willa a facut-o tatalui ei, de a scrie despre astfel de familii, chiar familia proprie fiind una dintre ele. Asta daca am inteles bine in timp ce am rasfoit prefata (de obicei nu citesc prefata). Si autoarea apare in carte la un moment dat, dar inca nu am ajuns la pagina aia. Tot prefata spune ca asta e una din (cele mai) autobiografice lucrari pe care le-a scris tanti Willa.
Si chiar daca nu i-a picat bine lui Sebi ca m-a asteptat cu mancarea calda in timp ce eu umblam lelea la biblioteca, s-a meritat sa stau 5 minute in plus printre rafturi ca sa pun mana pe cartea asta.
Ia sa ne mai si cultivam un pic
Eu nu am hobbyuri sanatoase cum are toata lumea. Ceea ce nu s-a schimbat in legatura cu mine de cand ma stiu e ca sunt caracterizata drept "quirky" (sigur e de bine) si imi place foarte mult sa citesc. Asta nu inseamna totusi ca am citit toate romanele foarte populare pe care toata lumea le stie si pe care poate toata lumea le-a citit deja.
Mie imi place sa merg la biblioteca, sa imi plimb mana pe carti, sa le iau din raft, sa le rasfoiesc, sa le miros, sa citesc coperta din spate, sa caut daca au dialog, sa le car in brate in eventualitatea in care nu gasesc ceva mai bun, si apoi sa vin acasa, sa imi urc picioarele pe pereti (pe bune) si sa citesc. Si mai am un loc preferat unde imi place sa citesc: la sala, in timp ce fac vreun exercitiu.
Ultima oara cand am mers la biblioteca a trebuit sa aleg in 5 minute niste carti, pentru ca se inchidea. Asa ca am pus mana pe ce era mai aproape: Carrie Fisher - The Best Awful, Tracy Chevalier - The Virgin Blue si Kate Mosse - The Winter Ghosts.
Cea de Carrie Fisher am citit-o oarecum prin aeroporturi si avioane. Ok pentru mediile respective, dar pe mine nu m-a "prins". Se pare ca The best awful e o continuare la un alt roman al ei, dupa care s-a facut si un film. Neinteresant din punctul meu de vedere. Cuvinte cheie: star tv, ex-sot gay, droguri, mama star tv si altele in aceeasi sfera semantica. Eu am dus-o inapoi la biblioteca, unde ii e locul, poate ii convinge pe altii sa o citeasca. De obicei nu las nici o carte neterminata, dar aici am capitulat.
The virgin blue mi-am dat seama ca o mai citisem o data. Sau citisem ceva similar. Tracy Chevalier e tipa care a scris The girl with the pearl earring, care mi-a placut. Dar alte carti ale ei nu mi s-au parut la fel de interesante, asa ca am dus-o si pe asta inapoi fara sa o deschid.
Acum citesc de zor The winter ghosts. Imi place cum e scrisa. Textul curge, pe mine ma face sa nu vreau sa ma mai opresc din citit. Bine, si povestea in sine imi place pana acum. Are un pic de aventura, un pic de mister, deocamdata nimic siropos.
Daca aveti recomandari de carti pe aceeasi idee - mister, aventuri, politiste, psihologice - sunt numai urechi/ochi.
Mie imi place sa merg la biblioteca, sa imi plimb mana pe carti, sa le iau din raft, sa le rasfoiesc, sa le miros, sa citesc coperta din spate, sa caut daca au dialog, sa le car in brate in eventualitatea in care nu gasesc ceva mai bun, si apoi sa vin acasa, sa imi urc picioarele pe pereti (pe bune) si sa citesc. Si mai am un loc preferat unde imi place sa citesc: la sala, in timp ce fac vreun exercitiu.
Ultima oara cand am mers la biblioteca a trebuit sa aleg in 5 minute niste carti, pentru ca se inchidea. Asa ca am pus mana pe ce era mai aproape: Carrie Fisher - The Best Awful, Tracy Chevalier - The Virgin Blue si Kate Mosse - The Winter Ghosts.
Cea de Carrie Fisher am citit-o oarecum prin aeroporturi si avioane. Ok pentru mediile respective, dar pe mine nu m-a "prins". Se pare ca The best awful e o continuare la un alt roman al ei, dupa care s-a facut si un film. Neinteresant din punctul meu de vedere. Cuvinte cheie: star tv, ex-sot gay, droguri, mama star tv si altele in aceeasi sfera semantica. Eu am dus-o inapoi la biblioteca, unde ii e locul, poate ii convinge pe altii sa o citeasca. De obicei nu las nici o carte neterminata, dar aici am capitulat.
The virgin blue mi-am dat seama ca o mai citisem o data. Sau citisem ceva similar. Tracy Chevalier e tipa care a scris The girl with the pearl earring, care mi-a placut. Dar alte carti ale ei nu mi s-au parut la fel de interesante, asa ca am dus-o si pe asta inapoi fara sa o deschid.
Acum citesc de zor The winter ghosts. Imi place cum e scrisa. Textul curge, pe mine ma face sa nu vreau sa ma mai opresc din citit. Bine, si povestea in sine imi place pana acum. Are un pic de aventura, un pic de mister, deocamdata nimic siropos.
Daca aveti recomandari de carti pe aceeasi idee - mister, aventuri, politiste, psihologice - sunt numai urechi/ochi.
