Am terminat "The winter ghosts", si am inceput altceva

Dupa cum spune si titlul, am terminat cartea ieri, in timp ce bicicleam de zor la sala.
Finalul a fost previzibil de pe la pagina 50 (cartea are aproape 250 pagini), dar totusi mi-a placut cum e scrisa, mai ales ca imi plac in general cartile care au un picut de istorie in ele, chiar daca nu tin eu minte asa multe.

Concluzie: carticica usurica, pe care o poti citi in liniste la sala sau pe plaja, si scrisa fain. Un pic de mister, un pic de hai sa ametim cititorul, cred ca ar putea semana un pic cu stilul de scris al lui Tracy Chevalier. Cel putin in mintea mea sunt in acelasi grup.

Aseara am inceput Sapphira and the slave girl, scrisa de Willa Cather. In principiu e vorba de o gospodarie prin sudul Americii, una din ultimele familii care aveau negri drept sclavi. Cartea a aparut in urma promisiunii pe care Willa a facut-o tatalui ei, de a scrie despre astfel de familii, chiar familia proprie fiind una dintre ele. Asta daca am inteles bine in timp ce am rasfoit prefata (de obicei nu citesc prefata). Si autoarea apare in carte la un moment dat, dar inca nu am ajuns la pagina aia. Tot prefata spune ca asta e una din (cele mai) autobiografice lucrari pe care le-a scris tanti Willa.

Si chiar daca nu i-a picat bine lui Sebi ca m-a asteptat cu mancarea calda in timp ce eu umblam lelea la biblioteca, s-a meritat sa stau 5 minute in plus printre rafturi ca sa pun mana pe cartea asta.