Grecia, musacaua mea draga - II

Partea I

In episodul trecut povesteam despre invelisul musacalei. Acum sa ajungem la umpluta: insula Paros(nu Păros).

Insula Paros e la 5 ore cu barca de Pireu. Banuiesc ca tanti de la ghiseu ne-a vazut mai rupti in coate, ca ne-a oferit bilete fara loc, asa ca atunci cand am ajuns pe barca habar nu aveam ca poti rezerva loc. Ne-am dus ca paduchele in frunte la locurile cu aer conditionat, tapiterie moale si ecrane cu Mr Bean, asta pana sa vedem ca lumea avea bilete cu loc. Asa ca ne-am luat frumusel sarsanalele si am mers pe punte, care se pare ca era pentru cei ca noi. Inchipuiti-va numai: pleaca de la loc cu aer conditionat cand afara puteam sa vad caldura cu ochiul liber, si ajuns pe punte, acoperita cu niste sticlarie si scaune de plastic - curat sera! Am trecut peste asta, si am ajuns intr-un final inapoi la locurile aerisite. Asa ca dupa 5 ore in care m-am delectat cu Living to tell the tale a lui Marquez am ajuns in Paros. Prima impresie? Inca de la coborarea din barca am fost asaltati de un conglomerat de bastinasi care isi ofereau care mai de care serviciile de cazare. Phiu!

Am stat in Parikia. Si ca sa va faceti o idee despre Parikia, am ajuns sa stam acolo 8 nopti in loc de 2 pentru simplul fapt ca e un loc unde toata lumea pare sa cunoasca pe toata lumea, tanti frantuzoaica la restaurantul careia am mancat in prima seara ne-a salutat in fiecare zi dupa aia, pepenii erau divini, gazda hotelului unde am stat era foarte draguta, puteam sta la plaja, am inotat, am mers la scuba diving, e rost sa mai continui? Singura mea intrebare a fost de ce nu au toate casele acoperisuri albastre, pana sa ma dumiresc eu ca pozele pitoresti pe care le vazusem cu acoperisuri albastre erau de fapt biserici sau manastiri.

Mi-au placut strazile inguste, smochinele de pe marginea drumului (direct din copac), plajele cu nisip fain si apa si mai faina, magarusii din umbra caselor albe, oamenii vorbareti, micul dejun in balcon, mirosul de gratar, livezile imense de maslini, cremsnitul de la o cofetarie ascunsa pe o straduta, doi pui de matza care se tineau dupa mine de parca erau cainii mei, si un anume magazin de bijuterii. A fost primul concediu, de cand suntem in Finlanda, pe care l-am petrecut in alta tara decat Romania.

Desi in principiu imi place sa evit cliseele, pot sa spun cu mana pe inima ca m-as intoarce acolo. Si as sta un pic mai mult. Vreo 3-4 luni, asa.

Partea III

Revista pres(ent)ei

Inca sunt datoare cu ce s-a intamplat pe insula in Grecia, si in ziua de gratie 23/24 septembrie, inapoi in Atena. Totusi, in ultima vreme s-au intamplat multe lucruri, si am fost harnicuta ca o albinuta.

Am inceput un nou curs de finlandeza. Mi-am supraestimat un pic calitatile, si dupa ce m-am simtit ca ultimul dintre pamanteni la o ora de Suomi4, am reusit sa ma transfer la o clasa mai aproape de nivelul meu, adica Suomi2. Profesoara e extraordinara si m-a bucurat sa imi dau seama ca imi mai aduc aminte chestii invatate acum aproape 1 an. Deci, minä puhun suomea*. Zmoac, zmoac, inteligenta lu' mama.

Alta chestie faina e ca respectivul curs Suomi2 e intr-o cladire a universitatii exact langa Biserica Alba. Adica am onoarea sa vad catedrala si pe zi, si pe noapte, si mai vad si eu ce se intampla in centru. Chestia mai putin faina e ca asta e singurul corp de universitate in care sunt inspaimantata sa intru. E *plin* de statui! Deci orele de finlandeza nu o sa fie doar ore de finlandeza, ci si epopei in care eu lupt de zor cu frica mea de statui. Brrrrr

Si ultima veste mareata e ca impreuna cu Helena incepem un grup de creative writing. Se cheama cloudberry sofa si joia viitoare avem prima intalnire. Deci daca esti in Helsinki si ai chef sa auzi niste povesti scrise de alti oameni, in timp ce stai frumusel pe canapea la mine acasa sau acasa la Helena, sau vrei ceva care sa iti dea inapoi "puterea" de a scrie, asta e locul pentru tine! Ca bonus, jocuri cu cuvinte, care au rolul sa stimuleze creativitatea. Asta ca sa nu mai poata nimeni spune "as scrie dar nu stiu despre ce".

Ta-da si pe mai tarziu.

Finlandezi + cotet + Juhannus = poze

Da, pozele sunt gata. Luati-va o cana de ceai/cafea, si o pauza de masa, ca sunt multisoare.
Spor la vizionat aici.

Multumesc lui Sebi ca a facut pozele si a avut rabdare sa le aleaga un pic si sa le puna pe net.

Multumesc mie insami ca m-am spalat pe cap inainte de excursie si am iesit ok in poze.

Shofronel, vulcanul-minune

Cand eram in scoala primara, in fiecare primavara, compunerile incepeau invariabil cu "explozia naturii" sau "explozia de verdeata". Sau aveau sintagma asta in primul paragraf.

Primavara asta e mai speciala si incepe cu "eruptia vulcanului al-carui-nume-nu-il-zice-nimeni", deci o sa il botezam Shofronel. Vulcanul Shofronel ne-a scuipat, dupa cum toata lumea stie, cu un nor de praf care a cam oprit traficul aerian. Ma gandesc ca au avut si oamenii aia cateva zile concediu.

Shofronel vrea sa ne spuna subtil sa stam mai mult in vacanta, sa ne bucuram de timpul liber, sa nu mai consumam petrol pe avioane, sa nu mai emigram, sa nu mai mergem in business trips si sa stam mai mult cu familiile noastre. Si ca un copil razgaiat, am inteles ca Shofronel are de gand sa ne mai scuipe o data, si pe celalalt obraz, la figurat vorbind, ca se pregateste sa mai improaste niste nori de praf.

Asa ca hai sa intoarcem si celalalt obraz, apoi sa ne scuipam si noi in san sa se duca praful. Si daca avem noroc, o sa ploua un pic, si o sa putem sa ne infratim cu totii jucandu-ne in papaleasca impreuna.

Si-am schimbat cana de ceai pe tastatura...

Azi am mers la munca, prima zi dupa 1.5 saptamani de tusit in batista, siropuri si alte alea. Adica dupa 1.5 saptamani de trezit la 8 si adormit iar pe la 12, de stat cu burta la soare pe covor si innodat bilute, de ascultat muzica neindesata in urechi, de tresarit cand vine posta prin usa. A propos de asta, trebuie sa platesc internetul azi.

E interesant. Cum lipsesti cateva zile dintr-un loc, cum observi schimbarile. De exemplu: dimineata in bucatarie era o oala cu apa in ea si 2 cutii de bere. Nu am poza incriminatorie, trebuie sa ma credeti pe cuvant. Eu stiam ca se pot face pulpe de pui la cuptor in bere( multumesc mama pentru reteta!), dar se pare ca merge si supa de bere.

A, si azi am putut sa ma concentrez ioc. Si am dat randament ioc.

Dar am auzit eu ca in principiu, atunci cand te intorci la munca, ai nevoie cam de jumate din timpul cat ai fost plecat ca sa revii in forta. Deci sa inceapa numaratoarea inversa!

Aseara ti-am luat margele...acu' ma bunghesc la ele

Ultima gaselnita a mea in materie de insirat boambe pe fire, e dupa cum urmeaza:

Bilele alea erau atat de mici, incat mi-am jurat ca nu mai cumpar. Mi-a luat cateva ore numai sa le insir, nici nu mi-am dat seama cand s-a facut 9 seara ieri...

Mi-era dor de ploaie

Dupa vreo 7 luni de iarna, frig, ninsoare, imi era dor de ploaie. Zilele astea, tot stand acasa, am avut ocazia sa vad cum se topeste zapada, sa vad o veverita ratacita prin parcul de copii, o babuta la blocul de vis-a-vis cum isi bea cafeaua cam in fiecare zi pe la 11 la geam, langa o stropitoare rosie de plastic.

De dimineata cand m-am trezit cerul era innorat, si ploua. O ploaie din aia marunta, frumoasa, pe care parca o vezi cum cade de pe o frunza pe alta pana ajunge in iarba. Imi place asa de mult sunetul ploii pe pervaz.

Mi-era dor de o zi cand pot sa ascult niste jazz incet-incet, sa aud ploaia pe pervaz si sa citesc. Si se pare ca ziua aia a venit.

Deci e momentul sa trec la urmatorul dor:  mi-e dor sa mergem cu masina, sa ne strambam si sa oprim din 2 in 2 kilometri sa facem poze. Si sa imi urc picioarele pe geam.

Desert in 2 timpi si 3 miscari

Nu stiu cum sunteti voi, dar atunci cand depun eforturi intelectuale indelungite(cand mai citesc cate ceva, ma uit la un film..ce, nu trebuie efort sa inteleg ce se intampla?) am chef sa rontai cate ceva.

Si ceva-ul ce il rontai acum e un desert cremos, gata cat ai zice "desert".

Ne trebuie:

• o lingura smantana
• o lingura branza proaspata de vaci
• o lingura dulceata - eu am pus de fructe de padure (sau fructe din compot, sau fructe proaspete)
• optional esenta vanilie

Ce facem:

1. deschidem frigiderul
2. amestecam smantana cu branza si dulceata (sau fructele taiate cubulete), si adaugam si un pic de esenta de vanilie
3. luam lingura si purcedem la treaba

V-am spus ca e gata in 3 miscari, nu?

PS. Ar merge si niste fulgi de cereale daca vrem sa complicam lucrurile.

Ce mai fac cand frec menta

Saptamana asta sunt consemnata la domiciliu (un fel de arest la domiciliu, cu diferenta ca nu ai colegi de celula cu care sa vorbesti si degeaba ai linguri la dispozitie, ca nu prea ai cum sa faci tunel sa iesi afara).

Asa ca m-am inarmat cu vreo 7 filme (mai am 6 de vazut :D ) si am inceput sa rascolesc prin hobbyurile mai vechi. Am mai stricat cate ceva, am mai modificat altceva, am finisat altele, si rezultatul e urmatorul:

Cateva margele noi:

(nu inteleg de ce arata albastre, ca ele sunt mov toata ziua...)

Cateva margele finisate/modificate:

Mugurei, mugurasi, muguricioi

A venit primavara. De-adevaratelea. Sunt 10 grade afara, pasarile canta, zapada incepe sa se topeasca. Azi am vazut chiar muguri in copaci.

Poate unii isi aduc aminte ca anul trecut, in toamna, am plantat flori in gradinita cladirii unde locuiam. Am trecut pe acolo sambata si am vazut PLANTUTE! Asa, in cercuri, dupa cum le plantasem, cate 2-3 frunze de marimea unui deget.

Chiar mi-ar placea sa plantez un copac...

Cum am transformat checul vechi de Pasti intr-o prajitura buna buna

Sau cu alte cuvinte, ce vrajeli am mai facut in chicineta.

De Pasti am cumparat un chec, sa emulam un pic cozonacul si sa avem in cazul in care se termina pasca si celelalte. A venit prima zi de Pasti, a venit a doua, si stimabilul a stat de s-a uscat de singuratate feliat frumos pe o farfurie. Asa ca azi, ca unui somer respectabil, i-am gasit o noua vocatie in viata profesionala.

Daca sunt si alte gospodine moderne care vor sa recicleze mancarea (totusi gainile alea s-au chinuit sa faca oualelelele, cineva s-a chinuit sa faca zaharul din trestie, faina aia nu a aparut din senin in chec, ca sa nu mai spun si de stradania din Euri), iata ce am facut eu:

Ingrediente:

• una bucata chec feliat, uscat (merge la sigur si cu cozonac uscat)
• 3 mere care incepusera sa se zbarceasca (de pasti am mancat ciocolata, nu fructe)
• 1 deget unt
• o cana lapte
• optional
• un pumn de cereale
• 3 patratele ciocolata
• esenta vanilie
• o lingurita plina cacao
• o lingurita plina zahar pudra
• o lingurita scortisoara
• frisca pentru ornat

Ce am facut:

1. incalzim cuptorul - cam la 180 grade
2. se iau merele si se taie felii
3. se ia o tava din aia rotunda inalta, cu gaura pe mijloc, cam ca asta; daca nu aveti asa, puteti folosi orice tava aveti
4. se iau feliile de mar si se tapeteaza tava cu ele (eu am pus jos la baza tavii, si pe pereti), apoi se pudreaza marul cu scortisoara (ai grija sa mai pastrezi cateva felii de mar, pentru pus deasupra) - practic asta inseamna ca rezultatul final o sa fie imbracat in mere
5. se taie cate o bucatica de unt si se pune pe ici pe colo peste mere
6. se taie feliile de chec in bucati mici (daca vreti puteti sa le sfaramati)
7. amesteca checul de la pasul 3 cu lapte; pune atat lapte cat sa se moaie tot checul - mie mi-a trebuit cam o cana; se adauga un pic de esenta de vanilie
8. se toarna compozitia in tava, avand grija sa nu cada merele de pe peretii tavii
9. pasul asta e optional, dar mie imi place foarte mult ce a iesit: am pus un strat de cereale (aveam prin casa niste fulgi de grau integral), si am presarat si niste bucatele de ciocolata
10. se mai pune inca un strat de mere deasupra in tava
11. punem tava in cuptor si lasam cam 25 minute
12. am scos tava din cuptor, am rasturnat pe o farfurie si am pudrat din plin cu cacao, si zahar pudra peste cacao (personal mi-a placut foarte mult gustul putin amarui de cacao peste compozitia aia)

Prima felie am mancat-o cu frisca, a doua fara. Noua ne-a placut ce-a iesit, drept dovada a ramas foarte putin din toata tarta, care initial arata cam asa (nu prea e apetisant ca era deja intuneric cand am facut poza..) :

Va astept in bucatarie la spalat farfuriile.

Poze din Manila, in sfarsit

Dupa nshpe zile de cand am venit din Manila, mi-am luat inima in dinti si am pus pe net niste poze. Singura parere de rau e ca in unele nu se aude si zgomotul care era cand au fost facute.

Cu mai multe poze puteti sa va delectati aici.

Pastele in imagini

De Paste am avut 4 zile libere, incepand de vineri si pana luni. Asa ca le-am impartit frateste: 2 zile cu facut mancare si curat, 2 zile cu mancat si distractie.

Cam asa au decurs evenimentele:

Vineri

Sambata

Duminica

Luni

Ps. Multumesc lui Sebi pentru poze.

Paste fericit!

Va doresc sa aveti un Paste fericit si va invit la masa:

ps. Multumesc lui Sebi pentru poza.

Paste finlandez, macar pe masa

Tocmai am venit de la cumparaturile de paste. Si printre oua si miel, legume si mazare, branza si sardine, am zis sa aducem pe masa si ceva finlandez. Si pana o sa caut niste retete special de Paste, am cumparat 2 chestii cu dulciuri: mämmi si tippaleipä. Chestiile astea 2 se gasesc in magazine numai de Paste.

Tippaleipä luasem si anul trecut, si e o chestie un pic sfaramicioasa, ok la gust - un soi de aluat prajit cu zahar pudra deasupra. Se pare ca a aparut in Finlanda in 1700. Se mai gaseste si in Austria, Germania si US. Am citit un articol acum ceva timp despre femei finlandeze care in al doilea razbel mondial, cand au fugit germanii din Finlanda din cauza rusilor, femeile respective au fugit cu ei. Ma intreb care de la care a luat reteta.

Mämmi arata la prima vedere ca o negresa mare. Cica se mananca cu zahar deasupra si crema de vanilie sau ceva smantana dulce si a aparut in Finlande din sec al 13lea, o data cu raspandirea catolicismului, dinspre Germania. In Germania mämmi a cam decazut din drepturi, dar in Finlanda inca se tine tare :) Ceea ce nu inteleg e ca totusi sunt cam 90% luterani, dar totusi mananca mämmi. Adica: da, ce frumos, catolicism. Zicem si mancam cum ziceti voi, dar facem ce vrem noi.

Noul meu fruct preferat - e mancare sanatoasa?

Imi plac foarte mult piersicile si pepenii rosii. Pot sa mananc jumatate de pepene, chiar daca stiu ca imi pocneste stomacul.

Tot aici as include si maslinile. Putem sa le consideram fructe, nu-i asa? Maslinele verzi, ca sa fiu mai exacta. Si drept dovada, azi am mancat (fara sa exagerez) jumatate de kilogram de masline verzi. Cand am dus sticlele la reciclat azi, 90% erau borcane de masline.

De ceva timp insa am descoperit ca imi mai place un fruct: satsuma. E combinatia cea mai inspirata intre lamaie si mandarine. Pacat ca e o chestie mutanta.

A propos de mancare si ce e bun si la ce trebuie sa fim atenti cand cumparam ceva. Stiai ca tonul e cam nerecomandat? Se pare ca in ultima vreme e plin de mercur. Sau stiai ca in principiu o portie potrivita de friptura nu ar trebui sa fie mai mare decat pumnul tau? Aici gasesti mai multe informatii.

Wanted - Orice ajutor e apreciat

Ieri am fost cat pe ce sa intru in coma shopalica.

Am vazut de acum 2 zile niste afise prin oras cu o rochie noua care a aparut la HM. Nu pot sa spun ca sunt o cumparatoare inraita, dar rochia asta chiar mi-a picat cu tronc la inima. Asa ca ieri am fost sa o caut, sa o probez, sa vad daca mi se potriveste. Mare mi-a fost surpriza cand am aflat ca e sold out  in ambele magazine din Helsinki. Nu-i nimic, o puteam gasi pe net.

Am intrat pe situl HM, si am cautat-o la vreo 4 tari. Rezultatul a fost acelasi: sold out. Sincer ieri imi venea sa plang de ciuda. Cum se poate sa fie sold out? Au facut doar cate o rochie pentru fiecare model? E asta o noua strategie de marketing? Cel mai tare ma deranjeaza ca nu am apucat sa o probez, sa vad macar daca sta ca lumea...

Deci in concluzie: nu prea am liniste pana nu o gasesc. Stiu, suna superficial, dar ce sa facem, suntem cu totii oameni, fiinte slabe supuse pacatelor.

Deci: daca cineva gaseste rochia asta pe undeva, va rog sa imi dati de stire. Chiar si in magazinul de la voi din oras.

Cu disperare,
shopaholica de mine

Ceva cu adevarat finlandez - lohikeitto, a.k.a. supa de somon + reteta

Niciodata nu mi-a placut borsul de peste. Dar deloc. De nici o culoare, cu nici un miros, cu orez sau fara orez. Vedeam cum pluteste pestele prin supa si cum se uita gales cu ochii aia la mine.

Pe de alta parte, Finlanda e o tara care are cate o bucata de mare sau o balta cam peste tot. Natural, mananca mult peste. Si una din mancarurile traditionale finlandeze e supa de somon. Cum acasa am un mancator de supa de somon, asa obosita cum eram azi, m-am hotarat sa imi incerc norocul. De-acum nu mai e nevoie sa spun ca si reteta asta era tot in finlandeza :D

Am cumparat frumusel un pic de somon proaspat si am trecut la treaba.
Iaca si rezultatul:

ps. Dupa cum spuneam, cine e interesat de reteta, pot sa o traduc. In principiu trebuie un picut de somon, cartofi, ceapa, spanac si lapte si dureaza maxim 30 minute sa fie preparata.


LATER EDIT 
Ca sa nu tin asa bunatate de supa doar pentru mine, iata si reteta, pentru 4 portii:


Ne trebuie:
7 dl apa (cam 3 cani jumate)
1 cub concentrat pentru mancare de peste (eu nu am pus)
1 ceapa marisoara
5 cartofi mici
75gr spanac inghetat
300gr somon (eu am pus mai putin, deci nu-i bai daca ai mai putin)
3dl lapte
piper negru (eu am pus si boabe, si macinat), sare

Ce facem cu ele:

1. Pune apa intr-o oala, pe foc
2. Curata cartofii si ceapa, si taie-i cuburi mici
3. Pune un pic de sare in apa, si adauga cartofii si ceapa (daca ai cub din ala concentrat, pune cubul in loc de sare)
4. Cand cartofii sunt fierti (poti sa infingi furculita in ei), adauga spanacul inghetat si mai lasa cam 5 minute
5. Intre timp, curata somonul de piele si taie-l cubulete
6. Adauga somonul in oala si mai lasa un pic la fiert - cam 4 minute. Somonul se face foarte repede si e genul de carne care retine caldura. Adica, si dupa ce opresti focul, el inca se mai coace.
7. Adauga laptele si piperul negru.
8. Tine un pic pe foc - cam 2-3 minute, cat sa se incalzeasca si laptele, dar sa nu dea in fiert.
9. Deasupra poti presara niste marar verde.

Pofta mare!

Tuns si vopsit pe gratis, anyone?

In cladirea unde lucrez sunt o groaza de alte birouri, firme, campuri de munca. La parter e o scoala de coafor.

Acum cateva minute a venit o fata de la scoala de jos, intreband daca e vreo domnisoara/doamna care doreste sa fie tunsa/vopsita maine. Toata operatiunea se intampla pe gratis, pentru ca ea are examen maine. Deci are nevoie de cineva pe care sa paruiasca.

Iaca de asta e bine sa vii la servici. Mai afli de una, alta. Pacat ca m-am tuns acum o luna.

In Finlanda (cu siguranta si in alte tari) se poarta treaba cu tuns la studenti, daca ai un buzunar mai modest. Si asta pentru simplul motiv ca un tuns la o capita feminina ajunge in jur de 30-50 euro intr-un loc "normal", iar atunci cand mergi la studenti in principiu platesti jumate. Nu mai zic cat ajunge sa te si vopsesti.

Poate data viitoare, cand o sa am chef de o schimbare radicala...

Shutdown, restart sau ceva

Azi sunt obosita. Atat.

De aici, multumesc.