Am terminat Sapphira and the slave girl. Am ajuns si la partea in care a aparut in carte autoarea, dar nu mi-e clar cine era mama ei si nici nu mi se pare ca avea vreun rol esential in carte. Asa oi fi eu ignoranta, si nu am citit printre randuri. Cartea a inceput promitator, dar mi s-a parul ca firul actiunii s-a cam rupt la un moment dat si spre sfarsitul cartii am impresia ca a fost scrisa in graba asa, sa fie gata. Sau poate oi fi citit-o eu in graba?
Oricum, ieri am inceput alta carte: Man gone down, de Michael Thomas. E o carte efectiv scrisa frumos. Un cuplu - el negru, ea alba. Au impreuna 3 copii. El nu are bani sa isi intretina familia si trebuie sa gaseasca o solutie. E o carte despre dragoste, daruire, albi vs negri si multe altele. Am ajuns doar la pagina 20, dar savurez fiecare fraza.
Showing posts with label Sapphira and the slave girl. Show all posts
Showing posts with label Sapphira and the slave girl. Show all posts
Am terminat "The winter ghosts", si am inceput altceva
Dupa cum spune si titlul, am terminat cartea ieri, in timp ce bicicleam de zor la sala.
Finalul a fost previzibil de pe la pagina 50 (cartea are aproape 250 pagini), dar totusi mi-a placut cum e scrisa, mai ales ca imi plac in general cartile care au un picut de istorie in ele, chiar daca nu tin eu minte asa multe.
Concluzie: carticica usurica, pe care o poti citi in liniste la sala sau pe plaja, si scrisa fain. Un pic de mister, un pic de hai sa ametim cititorul, cred ca ar putea semana un pic cu stilul de scris al lui Tracy Chevalier. Cel putin in mintea mea sunt in acelasi grup.
Aseara am inceput Sapphira and the slave girl, scrisa de Willa Cather. In principiu e vorba de o gospodarie prin sudul Americii, una din ultimele familii care aveau negri drept sclavi. Cartea a aparut in urma promisiunii pe care Willa a facut-o tatalui ei, de a scrie despre astfel de familii, chiar familia proprie fiind una dintre ele. Asta daca am inteles bine in timp ce am rasfoit prefata (de obicei nu citesc prefata). Si autoarea apare in carte la un moment dat, dar inca nu am ajuns la pagina aia. Tot prefata spune ca asta e una din (cele mai) autobiografice lucrari pe care le-a scris tanti Willa.
Si chiar daca nu i-a picat bine lui Sebi ca m-a asteptat cu mancarea calda in timp ce eu umblam lelea la biblioteca, s-a meritat sa stau 5 minute in plus printre rafturi ca sa pun mana pe cartea asta.
Finalul a fost previzibil de pe la pagina 50 (cartea are aproape 250 pagini), dar totusi mi-a placut cum e scrisa, mai ales ca imi plac in general cartile care au un picut de istorie in ele, chiar daca nu tin eu minte asa multe.
Concluzie: carticica usurica, pe care o poti citi in liniste la sala sau pe plaja, si scrisa fain. Un pic de mister, un pic de hai sa ametim cititorul, cred ca ar putea semana un pic cu stilul de scris al lui Tracy Chevalier. Cel putin in mintea mea sunt in acelasi grup.
Aseara am inceput Sapphira and the slave girl, scrisa de Willa Cather. In principiu e vorba de o gospodarie prin sudul Americii, una din ultimele familii care aveau negri drept sclavi. Cartea a aparut in urma promisiunii pe care Willa a facut-o tatalui ei, de a scrie despre astfel de familii, chiar familia proprie fiind una dintre ele. Asta daca am inteles bine in timp ce am rasfoit prefata (de obicei nu citesc prefata). Si autoarea apare in carte la un moment dat, dar inca nu am ajuns la pagina aia. Tot prefata spune ca asta e una din (cele mai) autobiografice lucrari pe care le-a scris tanti Willa.
Si chiar daca nu i-a picat bine lui Sebi ca m-a asteptat cu mancarea calda in timp ce eu umblam lelea la biblioteca, s-a meritat sa stau 5 minute in plus printre rafturi ca sa pun mana pe cartea asta.
