Cine vrea sa vada Finlanda...

...trebuie musai sa faca un tur prin vest.

Noi ne-am indreptat spre Hanko - Turku - Pyhäjärvi - Rauma - Hämeenlinna:

Hanko e un orasel  mic, in care nici macar nu ai trecut de la 80 limita de viteza la 50, ca iar trebuie sa treci inapoi la 80. E asa, un fel de Targu Frumos sau un fel de Copou. Singura chestie cu care se mandreste e plaja cu nisip alb pe care o are, si spre care zboara lumea vara. Dar pentru peisaj, se merita din plin de mers, mai ales ca langa plaja sunt si niste case mari, ca un fel de mansioane spaniolesti. Frumos, frumos!

Dupa vreo suta si ceva de km, timp in care admiri lanul de grau proaspat treierat si eternele cascioare rosii(mai mult un soi de hambare, si mai arunci cate un ochi la morile de vant), ajungi in capitala veche a Finlandei, Turku. Toata lumea stie(dar unii nu recunosc) ca Finlanda a fost, acum multi ani, un regat in cadrul Suediei. Si pe atunci regele Gustav si-a trimis un ficior* in Turku, sa isi faca un castel si sa traiasca acolo fericit.  Asa s-a gandit el sa puna capitala in Turku. Mai tarziu rusii s-au gandit ca nu le place apropierea orasului cu Suedia, asa ca dupa ce a fost ars din temelii de vreo 30 de ori, Turku a pierdut statutul de capitala a Finlandei. Si-a pastrat insa un castel frumos si o catedrala din piatra si mai frumoasa.  Cu un aer de provincie cu pretentii, isi organizeaza in fiecare an un festival medieval cu mestesugari, mere coapte si caini cu covrigi in coada.

* Si noroc ca ficiorul s-a insurat cu o domnita cu sange spaniol, care a adus furculita pe taramurilor nordului si a bagat multi nobili in boala(la propriu, ca habar nu aveau sa foloseasca furculita si se nenoroceau cu ea prin colturile gurii si gingii).

Daca aveti chef de un detur de la lanurile cu grau, rapita, cartofi, varza si ceea ce credeam eu ca e tutun, Pyhäjärvi e un lac superb. Finlanda ar trebui sa isi mai laude un pic peisajele, ca are cu ce se lauda. Peste in balta, pasari in copaci si peisaje care iti taie respiratia (asta daca vantul si frigul nu au facut-o deja). Dar daca nu aveti chef de detur  mergeti direct in Rauma, un oras stabilit prin 1442, in patrimoniul Unesco, renumit pentru dantela lucru manual si pentru faptul ca e unul din porturile care trimite vase cu hartie finlandeza in toate tarile lumii. Are un oras vechi cu vreo 600 de case, fiecare cu numele ei, cateva patiserii - cam toate inchise duminica - si e superb. Iar ca bonus, e locul de nastere a lu' nenea Jean Sibelius, care a compus imnul Finlandei (mai multe pe tema asta, alta data).

Si ca sa incheiem turul in glorie, hai sa dam o fuga pe la Hämeenlinna - adica cetatea lu' Häme. Asta daca vreti sa vedeti o cetate veche in care se aparau cu vajnicie vikingii dupa ce s-au saturat sa colinde fleaura marile. Bine, poate stranepotii lor, dupa ce le-a venit mintea la cap si si-au dat seama ca nu e frumos sa lase muierile acasa singure, ci sa faca o cetate cu porti de fier, apa de jur imprejur si ferestruici pentru nimicit inamicul.

Bijoux are a girl's best friend

Zilele astea m-am gandit sa mai schimb un pic registrul bijuurilor creatie proprie, si sa incerc ceva nou. Mai jos un oarecare preview:

Sunt inca in stadiul de proiect, dar curand o sa apara si primele bucati de bijuuri care o sa le foloseasca. Si in aceeasi nota, in curand (pana plec in concediu) o sa fac o oarecare expozitie cu vanzare, cu ce am produs pana acum. In principiu o sa fie vandute la mine acasa, dar daca sunt doritori, putem aranja sa le vand si pe net si sa vi le trimit prin posta.

Oricum, mai multe detalii (poze, preturi, dansul si felicitarile) mai incolo.

Night blues

Nu vorbi cu mine, nu ma atinge, nu ma chema, nu imi scrie, nu ma striga, nu alerga dupa mine, nu te uita la mine.

Nu astepta sa iti raspund, nu spera nimic, nu ma iubi, nu ma cauta. Pur si simplu nu. Oricine ai fi, nu. Lasa-ma doar cu mine.

Stinge lumina, inchide ochii, si da play.

Ion Creanga si cu mine

Cand eram mica si stateam cam toate lunile de vara la bunici, aveam un picup cu diverse discuri ramase de pe vremea cand tata o curta pe mama. Erau in general discuri cu melodii straineze adaptate cu versuri romanesti, si interpretate de diverse personalitati ale vremii.  In camera cu picupul erau pe pereti poze cu tataia militar (si ce frumos era!), cu busuioc pus la uscat pe soba, si pe dulap era o cutie de bomboane cu jeleu, cutie plina cu fotografii vechi de cand lumea, sau de cand era mamaia fata.

Cum la tara nu aveam digiTV si alte minuni, iar Zana nu isi incepuse inca periplul surprizelor, imi imparteam bucuriile intre fugaritul gainilor prin gradina, infulecam capsunile si zmeura inainte sa o infulece alti veri inaintea mea, si stateam cu mainile intinse si cu cana de lapte pregatita cand scotea mamaia colacii fierbinti din cuptorul de piatra (din ala in care pui intai lemne sa incalzesti, apoi scoti lemnele si pui colacii cu vatraiul).

Dar cele mai speciale erau serile cand, mai marisori fiind, am inceput sa umblam la picup. Si asa am descoperit un disc cu Capra cu 3 iezi, pe care am inceput sa il ascultam seara inainte de culcare, de ramanea picupul in priza toata noaptea si tresaream cand acul sarea de pe disc.

Cand aud cantecul asta invariabil ma gandesc la copilaria mea si la toate lucrurile de mai sus:


Singura asemanare pe care o vad e ca si capra, si Harap Alb, au fost scrise tot de Ion Creanga, frate cu Eminescu pe drumul nemuririi (ca sa citez profesoara de romana).

Ce trebuie sa stii daca vrei sa stai pe marginea lacului

Daca vrei sa fii cool, e bine sa ai apartament pe malul baltii, si eventual sa mai includa si o sauna. Si asta pentru ca sauna si marea sunt pentru finlandez ca sarea si piperul pentru orice mancare. Au pur si simplu nevoie de ele. Din motivul asta, un apartament cu sauna costa cu 30% mai mult decat exact acelasi apartament, dar fara sauna.

Intr-un fel inteleg ca e fain sa stai pe malul marii. Poti oricand sa mergi la plaja, si cum vara e scurta, asta e bine, poti profita de orice 30 minute de soare. Poti auzi valurile in timp ce stai pe balcon si iti bei cafeaua de care majoritatea oamenilor se plange ca e naspa. Poti face poze la apus pe mare fara sa iti misti fundul din fata televizorului. Si poti alerga pe malul marii, exact ca in filmele americane.

Dar ceea ce nu iti spune nimeni cand iti iei apartament langa balta, e faptul ca iarna e un vant extraordinar. Si ca vara sunt tot felul de ganganii, printre care si iubitii tantari.

Acum sa trecem la miezul problemei. In cele 4 apartamente in care am stat pana acum nu am avut nici o problema cu tantarii. Acum insa seara geamurile sunt pline de tot felul de zburatori cu picioare mai scurte sau mai lungi, si tind sa cred ca e din cauza faptului ca stam aproape de apa. Toate bune si frumoase, numai ca am uitat geamul deschis si lumina aprinsa, iar cand am intrat in camera aveam tapet de tantari in toata camera. Nu glumesc. Tantar langa tantar, incepand de la lampa de pe jos, in dulap, in toate colturile camerei, pe pervaz, in vaza mea cu flori. Era o zarva in camera, o simfonie de picioare prin lustra de hartie, o miscoreala continua, o ploaie continua de tot felul de miriapode pe mainile si pe capul meu. Brr!

In urma sfatului batranilor, am ajuns la 3 solutii, una mai inovativa decat alta:
1. traditionalul alergat tantarii cu o bucata de prosop/tricou/cearsaf/orice, in speranta ca au invatat de la alti tantari ca asta e semnalul pentru ei, din partea oamenilor, ca nu mai sunt bineveniti in vizita si e momentul sa plece; vine omul, sta oleaca, mai ciupeste, dar si pleaca

2. stins toate luminile, aprins o lanterna, pe care o punem intr-o punga de plastic; cu alte cuvinte, toate ganganiile o sa mearga in sir de cate 2, tinandu-se de manute civilizat, si o sa intre frumusel in punga, sa se uite la lanterna ca la spectacol

3. aprins lumina, pornit aspiratorul si aspirat in toate colturile tavanului

Ghici care a functionat.

Finlanda = 39 Romanii = 3 Suedii

We are the champions!

Da, noi suntem aia. Adica mai mult Finlanda in sine, dar cum si noi platim taxe aici, putem considera ca si noi contribuim la bunastare.

Conform unui studiu publicat pe newsweek.com, Finlanda e numarul 1 in topul celor mai bune tari, luand in considerare nivelul de: educatie, sanatate, calitatea vietii, economie, mediu politic. Romania e pe 39. In poza de mai jos, Romania e cu rosu, Finlanda cu verde:

Si asa cum finlandezii isi iubesc vecinii suedezi exact ca romanii si maghiarii,  ma bucur ca Suedia e pe locul 3.

Daca nu ma credeti, vedeti aici.

Helsinki marathon aka reni, tineri, batrani

Sambata a fost Helsinki Marathon, o alergatura de 42km, care pentru cei mai inceti poate dura si pana la 6 ore.

In Helsinki foarte multe persoane alearga, nu conteaza ca ploua, ca e soare sau ca sunt -20 grade. Alearga cu muzica in urechi, pe langa bicicleta, cu cainele in lesa, nu conteaza cum, important e sa alerge. Iar Helsinki Marathon e o chestie de mandrie. Nu mergi acolo pentru premii, ci transpiri sa vezi cat de bun esti. Daca poti termina maratonul, ce timp faci, daca e mai bine ca anul trecut.

Ce m-a marcat a fost atmosfera. Finlanda e o tara "rece", in schimb in timpul maratonului, care a fost un circuit superb in oras, lumea statea pe marginea strazii unde se alerga si aplauda, striga incurajari. Altii aveau cu ei batoane de "energie" si le dadeau celor care alergau. Altii le dadeau apa lor. Eu stateam pe patura in fata blocului, cu 2 veverite zbenguindu-se in spatele meu si nu conteneam sa ma minunez cum alergau oamenii aia - deja aveau 4 ore de fugatura la activ.

Am vazut un tip imbracat in costum de ren, cu coarne cu tot, si cred ca l-au trecut toate apele la cele 26 grade de ieri. Am vazut un francez vopsit in cap ca pentru un meci de fotbal, o tanti cu pantalonii numai spume de la alergat, si multi multi cu bureti in mana sa isi curete fata de transpiratie. Dar cel mai mult m-a marcat un nene orb care alerga. Am auzit ca a alergat cei 42km in 3 ore.

Deci palaria jos pentru ei! Daca vreti sa va inscrieti si voi, sunt info aici.

Poem despre cautare

Te uiti la mine. Cauti raspunsuri?
Imi scrii intrebarile pe spate, simt cum stiloul isi face loc printre omoplatii mei. Ma zgarie, si cerneala se napusteste in venele mele. Vrei sa fiu plina de intrebarile tale, vrei sa le simt in inima. Nu mai simt.
Fluturi de cerneala, bolnavi de la atata albastru, imi cresc pe spate, si se transforma in larve mari. Una pentru inima mea, una pentru inima ta. Inima mea e un vierme in inima ta, asa cum inima ta e un vierme in inima mea. Daca am fi mai romantici, am spune yin si yang.

Te uiti la mine.
Vrei sa ma diseci, crezi ca am ascuns raspunsurile sub piele. Sau poate mai adanc, poate in plamani. Simt cum pielea mi se deschide, si ochii tai patruleaza. Cauta cat vrei, eu nu am raspunsuri.

Simt saliva ta pe degetele mele. Imi arde amprentele, identitatea mea artificiala. Prin tine sunt un strain fara nume, fara tara, fara durere. Mi-ar placea sa spun ca m-am gasit, imbracata in straturile mele de grasime. Dar tind sa cred ca nu e asa, pentru ca in continuare te uiti la mine. Te uiti flamand, ca un animal in fata ultimului ciolan, pe ultima plaja care a existat vreodata, pe ultima planeta pe care am locuit impreuna.

Si atunci urli de singuratate, pentru ca raspunsurile nu sunt in mine. Nu le-ai gasit, chiar daca atunci cand ne-am cunoscut ma citeai ca pe o carte deschisa.

Ce mai fac in timpul liber

In ultima vreme mare lucru nu fac. Am fost la cotet, si am cules afine de mi-am umplut stomacul. Printre altele am si prins o piscatura de ceva, de la care am primit concediu medical 3 zile. Colac peste pupaza, mi s-a si intepenit gatul, de ma intorc acum ca lupul.

Daca e cineva de prin Helsinki care a dat din intamplare peste ce prostii scriu eu aici, daca e interesat de un curs de facut margele, sa dea un semn, poate mergem impreuna.