Healt Condition Test - fara ace si perfuzii

In principiu, compania pentru care lucrezi iti ofera asigurare medicala privata. Desi chestii de stomatologie nu sunt incluse. Si eu chiar nu inteleg de ce. Daca tot stau la calculator de dimineata pana seara, normal ca vreau sa mai rontai cate ceva. Deci rontai bomboane. Deci imi stric dintii. Si daca o sa crantan o bomboana, imi mai sparg si o plomba. De unde accidentul la locul de munca. Daca sunt intr-o sedinta, imi sparg o plomba, plomba zboara spre fruntea CEO-ului, CEO-ul devine batut in cap, deci ia decizii stupide, deci compania ajunge in ruina.

Am aflat ieri de o initiativa foarte draguta la servici: health condition test.
Fiecare companie are o "asistenta" asignata (nu va ganditi la prostii), si asistenta noastra face programari pentru testul sus-numit. Partea cea mai faina e ca nu imi ia sange, nu ma pune sa scot limba sa vada pana in plamani, si nici nu ma radiaza. Trebuie doar sa merg pe bicicleta, sa topai la niste aerobic si altele de genul.
Si cum nu am voie sa beau alcool inainte, va rog sa nu programati nici o petrecere in ziua de dinaintea testului. Multumesc!

La bulivar, birjar!

Ca sa nu mai zbarnie la cap si anul acesta, ast'nalt, cu licenta in brate si pe numele lui Sebi a promis tinerei Goitza( adica subsemnata) sa o duca afara din tara de 1 mai.


De cand am aflat dau in bobi in fiecare zi sa vedem ce mai face vulcanul: mai fumaie, nu mai fumaie. Da Doamne sa nu mai erupa vulcanul, sa nu vina extraterestrii, sa nu scada cursul euro si sa nu imi apara nici un zbenghi  in frunte, ca sa putem merge linistiti vineri, dupa cum ne-am planificat. Hotelul e luat, biletele la palarie, bagajul urmeaza sa fie aranjat, dar la urma urmei ma pot lipsi si de ala daca e musai, ca doar oi gasi eu niste boutique-uri fandosite de unde sa ma intolez.

Unde mergem? Mergem intr-o tara unde urmatoarele sunt valabile:

  • o sa pun cateva kg pe mine si in bagaje, pentru ca au ceva bun bun
  • folosesc euro drept moneda
  • lumea bea, si bea, si bea
  • una din mancarurile lor traditionale se pare ca are reteta venind din Italia
  • asezarea a fost initial stabilita de catre celti
Asa ca...No! Care-i tara?
Tara iashte...

Margele, margele

Productie proaspata, tocmai asamblata pe covor:





Acum fug repede, ca se aude masinuta cu inghetata. Ta-ta!

M-a izbit inspiratia si azi

Am facut un pic de curatenie azi, si am vazut ca am niste carti luate de la biblioteca, mai am niste ziare, care stau insirate. Si cum daca omul nu are nici o problema atunci isi gaseste, am avut revelatia ca am o nevoie imperioasa de un suport de carti. Suportul de carti a devenit lucrul care imi trebuie musai in clipa asta, care nu sufera amanare, de care se anina toata fericirea mea pe ziua de azi.

Nu ceva pe perete, si ceva ca o masa micuta. Ceva fara bucati de lemn, fara sa trebuiasca sa ies din casa, sa merg la Ikea sau la alte magazine.

Dupa catarat pe scaun dupa vanat materie prima, umblat lelea prin casa, scarpinat ceafa si privit meditativ pe geam, am reusit sa dau lumina creatiei mele pe ziua de azi:








Later edit: minunatul suport cu buzunar e facut din cutia de la prajitorul de paine si o fata de masa veche, care nu imi mai trebuie :)

Vreau si eu un raft de carti...

...care sa arate asa:


L-am vazut aici si vreau si eu...

Community exchange sau cum facem mere din pere

Sebi mi-a zis de ceva timp de Community exchange: e o comunitate, se pare in mai multe tari, unde ideea principala e ca tu ajuti pe cineva cu ceva(faci un serviciu cuiva), castigi niste bani, apoi cu banii aia poti cumpara alte servicii. Cum se intampla si in ziua de azi: mergi la servici, iei niste bani, si din banii aia iti cumperi alte chestii.

Frumusetea la community exchange e ca banii respectivi nu sunt bani adevarati (euro, lei, dolari, yeni sau ce mai vreti), ci fiecare oras din comunitate isi stabileste moneda proprie. In Helsinki se cheama kumpenni, in Curtea de Arges se cheama talent, in Toulouse se cheama cocagne, in California e rain, in New York e SpyCat, in Mexic e amate. Cum nu sunt bani adevarati, nu platesti impozit pe ei. Adica atat cat castigi, atat ai in buzunar, si exact atat poti folosi ca sa obtii alte servicii.

Si ca sa dau un exemplu: o tipa din Helsinki spunea ca merge sa ajute o ora o familie in gradina la plantat, si apoi cu banii aia isi ia o ora de acupunctura. Nu-i asa ca-i fain?

Iti oferi serviciile online, iti tii evidenta banilor online, tot online gasesti si serviciile oferite in zona ta sau oriunde vrei.

In concluzie, azi m-am inscris si eu, si astept sa primesc usernameul si parola pentru portal.

Sa nu judecam

Ce facem cand avem principiile "crede si nu cerceta", "am vazut cu ochii mei, deci e adevarat", si avem si filmuletul de mai jos?

O fapta buna, de ciocolata

Heidi Chocolat au o initiativa noua, Cards of Joy, care se traduce in cateva cuvinte prin: hai sa facem o fapta buna, si daca suntem mai multi, niste copii talentati vor merge intr-o tabara de creatie.

Ideea, ca orice idee de "hai sa ajutam" mi se pare o initiativa buna. Cei care fac respectivele "bunatati" (nu bunaciuni), care genereaza cel mai mare lant de fapte bune, pot castiga 50kg de ciocolata, daca am inteles bine.  Daca vreti sa contribuiti, gasiti detalii aici.

Conceptul asta seamana cu conceptul de time banking de care imi zicea Sebi la un moment dat: azi faci o fapta buna, maine altcineva face o fapta buna pentru tine.

Numai mie imi aduce aminte de filmul cu pustiul care a inceput miscarea cu eu fac o fapta buna pt 3 oameni, cei 3 fac fiecare pt alti cativa 3, si tot asa, film in care pustiul e omorat la sfarsit?

Shofronel, vulcanul-minune

Cand eram in scoala primara, in fiecare primavara, compunerile incepeau invariabil cu "explozia naturii" sau "explozia de verdeata". Sau aveau sintagma asta in primul paragraf.

Primavara asta e mai speciala si incepe cu "eruptia vulcanului al-carui-nume-nu-il-zice-nimeni", deci o sa il botezam Shofronel. Vulcanul Shofronel ne-a scuipat, dupa cum toata lumea stie, cu un nor de praf care a cam oprit traficul aerian. Ma gandesc ca au avut si oamenii aia cateva zile concediu.

Shofronel vrea sa ne spuna subtil sa stam mai mult in vacanta, sa ne bucuram de timpul liber, sa nu mai consumam petrol pe avioane, sa nu mai emigram, sa nu mai mergem in business trips si sa stam mai mult cu familiile noastre. Si ca un copil razgaiat, am inteles ca Shofronel are de gand sa ne mai scuipe o data, si pe celalalt obraz, la figurat vorbind, ca se pregateste sa mai improaste niste nori de praf.

Asa ca hai sa intoarcem si celalalt obraz, apoi sa ne scuipam si noi in san sa se duca praful. Si daca avem noroc, o sa ploua un pic, si o sa putem sa ne infratim cu totii jucandu-ne in papaleasca impreuna.

Si-am schimbat cana de ceai pe tastatura...

Azi am mers la munca, prima zi dupa 1.5 saptamani de tusit in batista, siropuri si alte alea. Adica dupa 1.5 saptamani de trezit la 8 si adormit iar pe la 12, de stat cu burta la soare pe covor si innodat bilute, de ascultat muzica neindesata in urechi, de tresarit cand vine posta prin usa. A propos de asta, trebuie sa platesc internetul azi.

E interesant. Cum lipsesti cateva zile dintr-un loc, cum observi schimbarile. De exemplu: dimineata in bucatarie era o oala cu apa in ea si 2 cutii de bere. Nu am poza incriminatorie, trebuie sa ma credeti pe cuvant. Eu stiam ca se pot face pulpe de pui la cuptor in bere( multumesc mama pentru reteta!), dar se pare ca merge si supa de bere.

A, si azi am putut sa ma concentrez ioc. Si am dat randament ioc.

Dar am auzit eu ca in principiu, atunci cand te intorci la munca, ai nevoie cam de jumate din timpul cat ai fost plecat ca sa revii in forta. Deci sa inceapa numaratoarea inversa!

Nemultumiri descorsetate

Dragi domnite, demoazele si madame,

Am o veste buna.

Ieri ma pregateam sa merg la cumparaturi, ca orice om, dupa o pereche de blugi negri. Dar inainte de a pasi in lumea aruncatului cu bani la casa, m-am hotarat sa ma documentez: cu ce mi-ar sta bine, ce am prin dulap si are nevoie de ceva, de ce lucru am exact nevoie si cum ar trebui sa fie ca sa se asorteze cu ce mai am prin dulap.

Si tot navigand pe internet, am dat peste un sit unde lumea punea intrebari unei stiliste, chestii de genul: ce pot incalta la o rochie roz, cum sa ma imbrac daca am sunculite in talie, am atatea kilograme, atatia centimetri si fundul mare, cum pot sa ma imbrac la un botez?

Aveau si o sectiune cu makeoveruri. Ideea principala era: iei o fata/tanti/babuta, o imbraci altfel, o machiezi, ii aranjezi parul si gata. Foarte educativ.
Ceea ce m-a amuzat e faptul ca la fiecare tipa era cate ceva de ascuns. Pe asta se baza tot makeoverul. Ce ascundem, ce aratam.
Erau tipe care din punctul meu de vedere aratau foarte bine, dar ele voiau sa ascunda nu stiu ce. Erau altele cu silueta perfecta, voiau sa aiba fundul mai mare. Altele cu fundul prea mare il voiam mai mic si tot asa.

Deci da, am o veste buna domnitelor. Oricat v-ati intoarce pe fiecare parte in oglinda, veti descoperi ca aveti ceva naspa. Ca al vostru corp are ceva ce nu e ca la carte. Ca aveti un defect. Toate.

Deci nu va mai vaitati. Nu sunteti mai speciale daca nu aveti piept sau aveti fundul mare, sau sunculite. Oricat de bine ati arata, veti descoperi ca ceva nu e bun. Deci nu aveti decat sa va plangeti, in loc sa observati partile bune pe care le aveti. Si nu ma refer la frumusete interioara acum.

Si tot asa cu titlu informativ:

  • cele cu fundul mare, sa tina minte ca in Manila(cel putin) exista chilotei cu paduri in partea dorsala, sa faca fundul mai mare - deci da, aveti ceva de la natura cu care va puteti mandri
  • cele cu pieptul mic sa se gandeasca la durerile de spate pe care un piept mare le da; asta vreti?
  • cele cu pieptul mare sa se gandeasca la eforturile pe care le pun sutinele push up sa ajute pe cele cu pieptul mai mic...
  • cele cu picioare scurte vor sa poarte tocuri si isi deformeaza talpile
  • cele cu picioare lungi se plang ca sunt inalte si nu isi gasesc pantaloni pe masura
  • cele cu solduri inguste ar vrea sa poarte o rochie sirena dar nu pot, si recurg la croieli care fac soldurile mai late
  • cele cu solduri late vor sa poarte rochii stramte
Mai are sens sa mai continui?

Aseara ti-am luat margele...acu' ma bunghesc la ele

Ultima gaselnita a mea in materie de insirat boambe pe fire, e dupa cum urmeaza:



Bilele alea erau atat de mici, incat mi-am jurat ca nu mai cumpar. Mi-a luat cateva ore numai sa le insir, nici nu mi-am dat seama cand s-a facut 9 seara ieri...

Mi-era dor de ploaie

Dupa vreo 7 luni de iarna, frig, ninsoare, imi era dor de ploaie. Zilele astea, tot stand acasa, am avut ocazia sa vad cum se topeste zapada, sa vad o veverita ratacita prin parcul de copii, o babuta la blocul de vis-a-vis cum isi bea cafeaua cam in fiecare zi pe la 11 la geam, langa o stropitoare rosie de plastic.

De dimineata cand m-am trezit cerul era innorat, si ploua. O ploaie din aia marunta, frumoasa, pe care parca o vezi cum cade de pe o frunza pe alta pana ajunge in iarba. Imi place asa de mult sunetul ploii pe pervaz.

Mi-era dor de o zi cand pot sa ascult niste jazz incet-incet, sa aud ploaia pe pervaz si sa citesc. Si se pare ca ziua aia a venit.

Deci e momentul sa trec la urmatorul dor:  mi-e dor sa mergem cu masina, sa ne strambam si sa oprim din 2 in 2 kilometri sa facem poze. Si sa imi urc picioarele pe geam.

Aventuri cu si despre pasapoarte

Pasaportul meu urmeaza sa expire in august. Dar sunt unele tari in care nu ai voie sa intri daca pasaportul iti expira in mai putin de 6 luni de la data in care pui piciorul pe pamantul tarii respective.  Asa ca am luat decizia mareata ca in mai sa imi depun actele pentru minunatul nou pasaport.

Nu am sa zic nimic de faptul ca singurul pasaport pe care ti-l poti face e cel biometric. Sau ca trebuie sa imi ia amprentele pentru indispensabilul act de identitate. Eu stiam ca doar infractorilor li se ia amprenta, dar daca stau si ma gandesc bine, si eu sunt un infractor. Am luat o pruna de pe taraba din Piata Nicolina cand aveam vreo 5 ani. Deci nu am ce comenta aici, doar sa ma bucur ca nu m-au trimis la scoala de corectie.

In alta ordine de idei, prima oara cand mi-am facut pasaport a fost in anul de gratie 2005, inainte de a merge intr-o excursie cu autocarul prin Europa. Atunci m-am trezit la ora 3 dimineata, a venit Sebi si am mers impreuna cu masina in Copou, mi-am trecut frumos numele pe lista (fir-ar ei de batrani care veneau de pe la 1 noaptea sau ceva, ca din cauza lor trebuia sa vin si eu devreme - la 3 dimineata am fost cam a 5a pe lista). Asa, intors la masina si dormit pe apucate vreo 3 ore, timp in care parul mi s-a facut ciucuri, rimelul pe care il intinsesem cu mestesug mi s-a intins pe fata, si nici nu aveam lapte de cocos la mine sa imi dau de riduri. In fine, la un 8 sau 9 dimineata am ajuns si eu sa imi depun dosarul.

Insa 2010 e anul schimbarilor. De data asta iti poti face programare. Si nu oricum, ci poti da un telefon sau poti trimite mail sa iti rezervi un timp. Informatii aici. Asa ca ieri, din exces de zel, am trimis un mail sa ma programez pe 7 mai. M-am gandit ca sa evit aglomeratia si sa nu ma trezesc ca nu ma pot programa atunci. Promptitudinea raspunsului m-a mirat. Am primit un mail acum dimineata in care mi se spunea asa
E putin cam devreme pt. o programare pe 7 mai.

Dupa care mi s-a confirmat ce cerusem. O sa trec peste observatia binevoitoare ca e prea devreme, ca nu mi s-a zis nici buna ziua, nici cu respect si o sa fiu fericita ca nu mai dorm prin masina sa nu imi pierd randul la pasapoarte...

Adios Jose Armando Fernando Miguel Eduardo, welcome Hugh Jackman!

Dimineata ascultam radio. Acum ceva timp (nu stiu, vreo 2 saptamani sau mai mult) se anuntase un top facut in urma unui sondaj de opinie, din care reiesea ca romancele ar insela la orice ora cu Hugh Jackman. Pe locul 2, Mircea Badea. Detalii aici.

Pana aici nu mi se pare nimic ciudat. Am mai citit si alte topuri si cercetari aberante, ca asta e scopul articolelor de genul asta: citesti,  mai faci o gluma, mai dai si pe la altii, si gata, trece pauza de masa, inchizi articolul si treci la chestii mai serioase.

Dar credeti ca toti cititorii sunt asa? Nu nu. Dupa cum ziceam, dimineata ascultam radio si numai ce aud ca un tip s-a apucat sa faca un grup anti Hugh Jackman, pe motiv ca daca toate domnitele plang si suspina dupa virilul, magnificul, sexiul, extraordinarul Jackman, atunci ei, barbatii normali, nu au nici o sansa in a...obtine o femeie? Asta nu mi-e foarte clar. Cert e ca tipul se simte nedreptatit ca prietena a oftat cu ochii la Jackman in timp ce se uitau impreuna la un film cu sus numitul. Si are un plan de a demasca toti acesti monstri muschiosi, care le fura linistea: vrea sa inceapa cu boicotarea unei reclame la Lipton in care apare flacaul Jackman. Asa ca indeamna pe toata lumea sa nu se uite la reclama respectiva, cand va fi difuzata in Romania.

Eu nu inteleg o treaba: cum poti tu, ca barbat normal, sa iti faci un grup, anti X, care sa devina scopul tau in viata? Da, ideea e ca te opui standardizarii. De acord. Dar totusi...asa? Pur si simplu mi se pare amuzant. Acum nu stiu, daca dau linkul la blogul lui, o sa se bucure ca are multi sustinatori ca are multe vizualizari, daca nu dau linkul nu o sa ma credeti. Hai ca il pun aici si nu mai comentez. La urma urmei, suntem toti oameni liberi..

Desert in 2 timpi si 3 miscari

Nu stiu cum sunteti voi, dar atunci cand depun eforturi intelectuale indelungite(cand mai citesc cate ceva, ma uit la un film..ce, nu trebuie efort sa inteleg ce se intampla?) am chef sa rontai cate ceva.

Si ceva-ul ce il rontai acum e un desert cremos, gata cat ai zice "desert".

Ne trebuie:

  • o lingura smantana
  • o lingura branza proaspata de vaci
  • o lingura dulceata - eu am pus de fructe de padure (sau fructe din compot, sau fructe proaspete)
  • optional esenta vanilie
Ce facem:
  1. deschidem frigiderul
  2. amestecam smantana cu branza si dulceata (sau fructele taiate cubulete), si adaugam si un pic de esenta de vanilie
  3. luam lingura si purcedem la treaba
V-am spus ca e gata in 3 miscari, nu?

PS. Ar merge si niste fulgi de cereale daca vrem sa complicam lucrurile.

Ce mai fac cand frec menta

Saptamana asta sunt consemnata la domiciliu (un fel de arest la domiciliu, cu diferenta ca nu ai colegi de celula cu care sa vorbesti si degeaba ai linguri la dispozitie, ca nu prea ai cum sa faci tunel sa iesi afara).

Asa ca m-am inarmat cu vreo 7 filme (mai am 6 de vazut :D ) si am inceput sa rascolesc prin hobbyurile mai vechi. Am mai stricat cate ceva, am mai modificat altceva, am finisat altele, si rezultatul e urmatorul:

Cateva margele noi:
(nu inteleg de ce arata albastre, ca ele sunt mov toata ziua...)







Cateva margele finisate/modificate:










Mugurei, mugurasi, muguricioi

A venit primavara. De-adevaratelea. Sunt 10 grade afara, pasarile canta, zapada incepe sa se topeasca. Azi am vazut chiar muguri in copaci.

Poate unii isi aduc aminte ca anul trecut, in toamna, am plantat flori in gradinita cladirii unde locuiam. Am trecut pe acolo sambata si am vazut PLANTUTE! Asa, in cercuri, dupa cum le plantasem, cate 2-3 frunze de marimea unui deget.

Chiar mi-ar placea sa plantez un copac...

Falafel Number One, cu pui, la cuptor

Una din datile cand am mers in Malmö, am mancat la un restaurant turcesc. Mai exact, Falafel Number 1. Si ca sa fiu sincera, mi-a placut foarte mult. Singura problema pentru mine era ca respectivul falafel era evident prajit, ceea ce nu il face o mancare tocmai sanatoasa.

Zilele trecute ma uitam prin dulap si am vazut ca avem niste naut, mai aveam niste smantana care expira acus, un piept de pui fiert ramas de la salata boeuf pentru Pasti...Asa ca am gasit reteta asta de falafel si am adaptat-o. In mare am folosit ingredientele de acolo, cu mici aditii.

Ce ne trebuie

  • 200 gr naut
  • 2 felii paine
  • o lingura faina
  • o lingurita bicarbonat
  • un piept de pui fiert
  • un ou
  • 1 ceapa
  • usturoi - praf sau vreo 2 catei
  • sare, piper, boia dulce, chimen, susan, patrunjel proaspat
Pentru sos
  • smantana
  • castravete
  • marar (proaspat)
Ce facem
  1. nautul trebuie sa stea la muiat cateva ore, sau peste noapte
  2. scurgem nautul de apa, si il fierbiem pana incepe sa se moaie un pic
  3. strivim nautul (eu nu am robot de bucatarie, asa ca am strivit cu furculita si am facut si muschi)
  4. taiem ceapa, pieptul de pui si patrunjelul in bucati mici
  5. amestecam toate ingredientele
  6. lasam la frigider o ora
  7. mergem si incepem sa ne uitam la Twilight (asta am facut eu, si am realizat ca am trecut de 15 ani, deci nu prea ma mai atrag genul asta de filme)
  8. scoatem compozitia din frigider si dam drumul la cuptor, cam la 250 grade
  9. in timpul asta, pregatim o tava, punem hartie de copt pe ea
  10. modelam compozitia in turtite mici
  11. lasam tava la cuptor cam 5 minute (toate ingredientele sunt "facute", cu exceptia cepei, deci nu tb sa stea mult la cuptor); important e sa fie focul mare, altfel se usuca prea tare
  12. taiem castravetele bucati mici si amestecam cu restul ingredientelor pentru sos
  13. chemam lumea la masa si le uram pofta buna!

Primavara se numara cersetorii. Romani. La gara din Helsinki

Vorbeam mai devreme de ziarele finlandeze care tot scriu despre cersetorii romani.

Dimineata am luat metroul pana in centru. In orice metro / autobuz / tren din Helsinki, se gasesc ziare gratuite, care se cheama Metro. Ziarele astea apar zilnic de luni pana vineri.

Dupa cum spuneam, am luat metroul, si din curiozitate am luat si un ziar, chipurile sa imi mai exersez cunostintele epsilonice pe care le am cu privire la limba finlandeza. Si ce credeti ca mi-e dat sa vad pe prima pagina a ziarului? O fotografie aproape cat jumatate de pagina, de langa gara, cu o cersetoare pe jos. Titlul pozei e ceva de genul: Cersetorii veniti din Romania sunt o priveliste familiara in zona garii. Si daca nu ma credeti, puteti vedea poza aici, in editia electronica a ziarului:


Erau doar cateva randuri sub poza, asa ca le traduc aici:

Cersetorii se muta pe "teritorii" noi
Multi am vazut cersetori si cantareti de strada veniti din Romania, veniti intr-un numar nemaintalnit de mare pana acum.
"Numarul lor a crescut, si s-au raspandit, din centru in tot orasul", a declarat Jorma Räihä, expert in cadrul Agentiei Sociale din Helsinki. In saptamana Pastelui au ajuns in Helsinki 117 tigani din Romania.

Departamentul de Servicii Sociale a estimat ca numarul celor veniti acum e similar cu numarul celor veniti primavara trecuta, dar in mod evident, vin din ce in ce mai multi"

Parca s-au inmultit cu primavara. Dar tot respectul. Eu stau aici de acus 4 ani si nu am aparut pe prima pagina a nici unui ziar. Doamna din imagine e pe aici de vreo 2 ani( parca am vazut-o si vara trecuta) si deja a ajuns pe coperta.

Nu vreau sa fiu snoaba, dar m-am saturat sa tot vad articole despre cersetorii romani. Sunt pline ziarele de articole din astea. Normal ca oamenii asta au in minte cand aud "roman": cersetori, fara casa, oameni pripasiti pe sub poduri, care nu au nici o pregatire profesionala, care fura. Chiar nu vreau sa fiu pusa in aceeasi oala cu ei. Si pur si simplu simt ca incepe sa imi fie groaza sa spun ca sunt din Romania.


Cum am transformat checul vechi de Pasti intr-o prajitura buna buna

Sau cu alte cuvinte, ce vrajeli am mai facut in chicineta.

De Pasti am cumparat un chec, sa emulam un pic cozonacul si sa avem in cazul in care se termina pasca si celelalte. A venit prima zi de Pasti, a venit a doua, si stimabilul a stat de s-a uscat de singuratate feliat frumos pe o farfurie. Asa ca azi, ca unui somer respectabil, i-am gasit o noua vocatie in viata profesionala.

Daca sunt si alte gospodine moderne care vor sa recicleze mancarea (totusi gainile alea s-au chinuit sa faca oualelelele, cineva s-a chinuit sa faca zaharul din trestie, faina aia nu a aparut din senin in chec, ca sa nu mai spun si de stradania din Euri), iata ce am facut eu:

Ingrediente:

  • una bucata chec feliat, uscat (merge la sigur si cu cozonac uscat)
  • 3 mere care incepusera sa se zbarceasca (de pasti am mancat ciocolata, nu fructe)
  • 1 deget unt
  • o cana lapte
  • optional
    • un pumn de cereale
    • 3 patratele ciocolata
    • esenta vanilie
    • o lingurita plina cacao
    • o lingurita plina zahar pudra
    • o lingurita scortisoara
    • frisca pentru ornat
Ce am facut:
  1. incalzim cuptorul - cam la 180 grade
  2. se iau merele si se taie felii
  3. se ia o tava din aia rotunda inalta, cu gaura pe mijloc, cam ca asta; daca nu aveti asa, puteti folosi orice tava aveti
  4. se iau feliile de mar si se tapeteaza tava cu ele (eu am pus jos la baza tavii, si pe pereti), apoi se pudreaza marul cu scortisoara (ai grija sa mai pastrezi cateva felii de mar, pentru pus deasupra) - practic asta inseamna ca rezultatul final o sa fie imbracat in mere
  5. se taie cate o bucatica de unt si se pune pe ici pe colo peste mere
  6. se taie feliile de chec in bucati mici (daca vreti puteti sa le sfaramati)
  7. amesteca checul de la pasul 3 cu lapte; pune atat lapte cat sa se moaie tot checul - mie mi-a trebuit cam o cana; se adauga un pic de esenta de vanilie
  8. se toarna compozitia in tava, avand grija sa nu cada merele de pe peretii tavii
  9. pasul asta e optional, dar mie imi place foarte mult ce a iesit: am pus un strat de cereale (aveam prin casa niste fulgi de grau integral), si am presarat si niste bucatele de ciocolata
  10. se mai pune inca un strat de mere deasupra in tava
  11. punem tava in cuptor si lasam cam 25 minute
  12. am scos tava din cuptor, am rasturnat pe o farfurie si am pudrat din plin cu cacao, si zahar pudra peste cacao (personal mi-a placut foarte mult gustul putin amarui de cacao peste compozitia aia)
Prima felie am mancat-o cu frisca, a doua fara. Noua ne-a placut ce-a iesit, drept dovada a ramas foarte putin din toata tarta, care initial arata cam asa (nu prea e apetisant ca era deja intuneric cand am facut poza..) :









Va astept in bucatarie la spalat farfuriile.

Daca esti bolnav e bine sa lucrezi in Finlanda

De o saptamana intreaga tusesc. Acum tusea s-a modificat, si pare sa nu mearga spre directia buna. Cu toate astea, sunt in campul muncii si dau de zor cu sapa in tastatura.

Dar ceea ce e interesant, e reactia colegilor de birou. Daca tusesti, se uita la tine asa un picut ciudatel. Daca ai ochii injectati, te trimit acasa. Daca iti sufli nasul cu insistenta, incep sa stea mai departe de tine. Cel putin asta am observat eu. Finlandezilor nu le place sa aiba oameni bolnavi in jurul lor. Si nu neaparat ca isi fac griji de starea ta de sanatate, ci pentru ca nu vor sa se imbolnaveasca si ei.

Cine poate sa isi doreasca mai mult de atat? Sefi care iti spun stai tata acasa si ai grija de tine, colegi care iti spun pleaca acasa, ca arati bolnav. Problema e ca am inteles ca si prietenii finlandezi tot la fel fac: iti dau un telefon cand esti bolnav, si se intalnesc cu tine cand esti sanatos.

Poze din Manila, in sfarsit

Dupa nshpe zile de cand am venit din Manila, mi-am luat inima in dinti si am pus pe net niste poze. Singura parere de rau e ca in unele nu se aude si zgomotul care era cand au fost facute.








Cu mai multe poze puteti sa va delectati aici.

Vrei sa lucrezi la Nokia?

Pare ca Nokia si-a depasit perioada mai neagra, si si-a scos iar nasul in lume. Cum? Pai recruteaza summer trainees.

Daca va intereseaza sa lucrati in testing pentru Nokia vara asta, anuntul e aici. Bafta celor care vor sa aplice!


ps. Nu, eu nu lucrez la Nokia, deci nu iau nici un bonus pentru anuntul asta. L-am pus asa, pentru binele poporului.

Baba tot isi scutura cojoacele in Finlanda

A venit, a venit primavara
Acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui ghiocel
Sau mai bine cu un strat gros de nea.


De cateva zile am crezut ca vine primavara: am avut fabuloasa temperatura de +3 grade, a plouat in loc sa ninga, s-a zarit si soarele, s-au auzit pasarile, s-au uscat strazile (noroc cu masinile de adunat zapada, ca altfel aveam zapada pana in iulie). Vraja s-a risipit dimineata: am iesit din bloc si ningea, dar ningea, zi de primavara de dimineata pana cel putin la ora asta.

Eh...macar nu bate si vantul, si fulgii sunt mari, pufosi si frumosi.

In alta ordine de idei, stau si ma intreb daca a venit deja iarna 2010-2011.

Pastele in imagini

De Paste am avut 4 zile libere, incepand de vineri si pana luni. Asa ca le-am impartit frateste: 2 zile cu facut mancare si curat, 2 zile cu mancat si distractie.

Cam asa au decurs evenimentele:

Vineri



Sambata



Duminica




Luni


Ps. Multumesc lui Sebi pentru poze.

Azi nu scriu despre mine, ci despre un roman in Finlanda

Carevasazica sunt romani in Finlanda. Si unii dau interviuri pentru ziare din Romania.

Bravo lor, macar cei de acasa nu o sa mai citeasca doar despre tigancile care vindeau flori anul trecut la gara, sau care au fost trimise in Romania dupa ce umblau cu copilul mic dupa ele si dormeau pe strazi, de alti cersetori care si-au facut adaposturi pe sub poduri. Nici nu mai caut referintele prin Helsingin Sanomat, la cat de multe sunt.

Daca va intereseaza sa vedeti ce fac si oamenii care muncesc aici, nu umbla cu cerutul sau cu furatul, cititi interviul aici.

Paste fericit!

Va doresc sa aveti un Paste fericit si va invit la masa:


ps. Multumesc lui Sebi pentru poza.

Medicii nu mai elibereaza retete si nu dau concediu

Ok. Citesc asta. Cum adica medicii nu mai elibereaza retete?  Cum adica nu mai dau concedii?

A, stiu. Facem ca la scoala. Mergem la mama si cerem bilet de voie sa lipsim de la servici. Nu-i asa?

De-acum o sa putem vorbi cu Joiana. Super!

Google scoate o noua aplicatie.
Toti suntem familiari cu google translate, chestie pe care am tot folosit-o de cand sunt aici.
Si daca va faceati griji ca nu intelegeti ce spune Grivei cand zgrimtaie la usa, sau ce spune Joiana cand vine de la cireada, google are raspunsul: translate for animals.

Eu una sunt curioasa ce zice Yuki atunci cand se uita la sora-mea si la minge, apoi la minge si iar la sora-mea. Sau ce zice cand musca niste pantaloni.