Da, pozele sunt gata. Luati-va o cana de ceai/cafea, si o pauza de masa, ca sunt multisoare.
Spor la vizionat aici.
Multumesc lui Sebi ca a facut pozele si a avut rabdare sa le aleaga un pic si sa le puna pe net.
Multumesc mie insami ca m-am spalat pe cap inainte de excursie si am iesit ok in poze.
Operatiunea "Salvati browni-urile uscate"
Spuneam saptamana trecuta ca am nenorocit brownie-urile pe care am vrut sa le fac. Au ramas in tava, pe cuptor, acoperite frumusel cu folie de plastic, sa nu se usuce (ca parca nu erau deja destul de uscate). Le-am taiat si frumusel in dreptughiuri, puse frumos pe farfurie, doar-doar o sa fie mancate. Nimic. Nici macar gandacii de bucatarie nu s-au atins de ele. Asa ca au poposit prin bucatarie vreo cateva zile bune.
Practic aveau 2 probleme mari si late: erau extrem de dulci si erau extrem de uscate, ca le-a uitat Sfantul Brownieurilor in cuptor. Asa ca azi m-am gandit sa le vin de hac si am facut din ele o prajitura cu banane si smantana.
Practic aveau 2 probleme mari si late: erau extrem de dulci si erau extrem de uscate, ca le-a uitat Sfantul Brownieurilor in cuptor. Asa ca azi m-am gandit sa le vin de hac si am facut din ele o prajitura cu banane si smantana.
Am mai pus niste unt, iaurt, banane si mandarine (+grefe) si in primele 10 minute dupa ce a iesit din frigider, a ramas doar jumatate de prajitura in tava. Houston, we've got a winner!
Finlandezii, cotetele si Juhannus
Saptamana trecuta a fost Midsummer, aka Juhannus. Si intr-o tara in care vara dureaza 2 zile, Midsummer e o sarbatoare importanta, pentru ca marcheaza ziua cea mai mare din an si se lasa cu baut, mers la summer cottage si mancat sauna sausages.
Anul asta pot spune ca am fost extrem de norocosi, pentru ca am mers cu niste finlandezi autentici la un cotet autentic, cu obiceiuri autentice. Deci, dupa cum s-ar zice, am avut un Juhannus autentic.
In ajunul Juhannus-ului, obiceiul e ca sa se faca focuri de tabara, lumea sa dantuiasca, sa manance mancare buna si sa mai stea la o barfa. Asa ca am stat si noi la un gratarel, asta dupa ce inainte fusesem la sauna, ne-am pleznit cu vihta si ne-am balacit in lac printre nuferi imbobociti.
Am mai pus la ghiozdan bunatati culinare facute din peste proaspat prins in lac(gen stiuca, salau, platica), rubarba din gradina, fragi si ciuperci din padure. Ca sa nu mai spun ca am stat si cu burta la soare in hamac, si aproape m-am prajit ca un tractorist pe gat de la soarele care m-a batut in cap in timp ce mergeam cu kayakul pe lac.
Cam despre asta e concediul la cotet: incepe cam o data cu Juhannus, si se termina cateva saptamani mai tarziu(dupa posibilitati). Se lucreaza in gradina, sa pescuieste, se merge la sauna, si se culeg roadele pamantului prin paduri.
Abia astept sa mergem iar in cateva saptamani la cules de coacaze!
ps. O sa apara si poze saptamana asta.
pps. Stiati ca daca puneti branza topita in supa de ciuperci iese ceva dumnezeiesc?
ppps. Vreau si eu cotet *sniff*
Miracol la drum de seara
Inca ceva sa va povestesc repede, inainte sa ma duc la culcare. Trebuie musai sa va zic, pentru ca e prima oara cand mi se intampla asa ceva in Helsinki.
Azi mergeam la pas grabit spre Hakaniemi, un cartier unde sunt multe magazine cu specific african sau indian sau tot pe acolo, unde cautam de zor rahat pentru salamul de biscuiti. Eram cu Sebi, si daca el se grabea, va inchipuiti ce fuga de Bubico faceam eu pe langa el, ca deh, nu toata lumea are 2metri din varful unghiilor de la picioare pana in varful vartejului din varful capului.
Cum fugeam noi asa, la un moment dat din spate auzim pe cineva care ne striga.
El: De unde sunteti?
Noi: Romania. (moment in care eu ma asteptam sa o ia la fuga sau sa zica ihi, cersetorii)
El: A, pai am si in romana. (si cauta de zor ceva printre niste carticele pe care le avea)
Noi tot fuga-fuga. El ramane in urma. Ne-am gandit ca l-am pierdut. Pana in momentul asta ma prinsesem ca era ceva cu martorii lui Iehova sau ceva pe acolo, ca respectivele carticele erau cu Dumnezeu. Dupa cativa pasi, ne trezim iar cu el dupa noi.
El, intinzand triumfator o carticica: Poftim, am gasit.
Noi: Multumim (acceleram)
El: Wait wait, stiu ceva.
In momentul asta, el(finlandez) a zis in romana (romana, da? s-au auzit acolo in spate?): Iisus a murit pentru voi.
Eu am ramas masca. Pronuntie buna, nu gluma. Acum ma intreb pe ce criteriu alege oamenii pe strada, ca noi chiar ne grabeam (deci nu poti sa zici ca ii ia pe cei care parca nu au nimic de facut). O fi vazut ca am pantaloni trei sferturi si o fi zis: uite-o mai pacatoasa cum umbla dezgolita. Ia sa ii arat eu calea lui Dumnezeu!
Azi mergeam la pas grabit spre Hakaniemi, un cartier unde sunt multe magazine cu specific african sau indian sau tot pe acolo, unde cautam de zor rahat pentru salamul de biscuiti. Eram cu Sebi, si daca el se grabea, va inchipuiti ce fuga de Bubico faceam eu pe langa el, ca deh, nu toata lumea are 2metri din varful unghiilor de la picioare pana in varful vartejului din varful capului.
Cum fugeam noi asa, la un moment dat din spate auzim pe cineva care ne striga.
El: De unde sunteti?
Noi: Romania. (moment in care eu ma asteptam sa o ia la fuga sau sa zica ihi, cersetorii)
El: A, pai am si in romana. (si cauta de zor ceva printre niste carticele pe care le avea)
Noi tot fuga-fuga. El ramane in urma. Ne-am gandit ca l-am pierdut. Pana in momentul asta ma prinsesem ca era ceva cu martorii lui Iehova sau ceva pe acolo, ca respectivele carticele erau cu Dumnezeu. Dupa cativa pasi, ne trezim iar cu el dupa noi.
El, intinzand triumfator o carticica: Poftim, am gasit.
Noi: Multumim (acceleram)
El: Wait wait, stiu ceva.
In momentul asta, el(finlandez) a zis in romana (romana, da? s-au auzit acolo in spate?): Iisus a murit pentru voi.
Eu am ramas masca. Pronuntie buna, nu gluma. Acum ma intreb pe ce criteriu alege oamenii pe strada, ca noi chiar ne grabeam (deci nu poti sa zici ca ii ia pe cei care parca nu au nimic de facut). O fi vazut ca am pantaloni trei sferturi si o fi zis: uite-o mai pacatoasa cum umbla dezgolita. Ia sa ii arat eu calea lui Dumnezeu!
Dezastru in bucatarie sau "Brownie" e chiar "brown"
Zicala "graba strica treaba" are un sambure de adevar. Asta e scuza pe care mi-am gasit-o pentru esecul de azi.
Maine e Midsummer Eve, deci multi finlandezi pleaca pe la cotetele lor de la marginea apei. Suntem invitati si noi la un cotet la vreo 100 km de Helsinki sau ceva de genul asta. Si cum cererea a fost expres sa nu ducem nimic, am luat niste vin, bere, cidru si lonkero, si m-am apucat de facut brownies si salam de biscuiti. Nu am mai facut niciodata niciuna din aceste 2 bunatati. Asa ca treci la sapaturi pe net.
Rezultatul de azi e dezastruos: brownies mi-au iesit extrem de dulci, si un pic arse. Iar salamul de biscuiti are prea multa esenta de rom, om vedea maine cum se prezinta exact si consistenta. Poze nici nu mai pun, ma duc sa stau la colt in genunchi pe cojile de la nucile puse in brownies. Asta pana trece piaza rea a gatitului dezastruos si revin la purtari mai bune in bucatarie.
Maine e Midsummer Eve, deci multi finlandezi pleaca pe la cotetele lor de la marginea apei. Suntem invitati si noi la un cotet la vreo 100 km de Helsinki sau ceva de genul asta. Si cum cererea a fost expres sa nu ducem nimic, am luat niste vin, bere, cidru si lonkero, si m-am apucat de facut brownies si salam de biscuiti. Nu am mai facut niciodata niciuna din aceste 2 bunatati. Asa ca treci la sapaturi pe net.
Rezultatul de azi e dezastruos: brownies mi-au iesit extrem de dulci, si un pic arse. Iar salamul de biscuiti are prea multa esenta de rom, om vedea maine cum se prezinta exact si consistenta. Poze nici nu mai pun, ma duc sa stau la colt in genunchi pe cojile de la nucile puse in brownies. Asta pana trece piaza rea a gatitului dezastruos si revin la purtari mai bune in bucatarie.
Azi sunt Sanzienele!
La multi ani Sanziana, Sanzianu, Sanzianuta si asa mai departe.
Dar mai important e ca azi, toate fetele de maritat fuga mars prin padure la cules sanziene. Sper ca stiti cum arata - flori galbene (a nu se confunda cu popoul gainii), frumos miroasitoare. Conform traditiei, se ia frumusel buchetelul de sanziene, se pune sub perna si somn usor. Daca aveti memoria buna, dimineata va aduceti aminte pe cine ati visat, si ala va e ursitul.
Ca sa nu influentati ursitul ursit de ursitoare, va recomand ca inainte de culcare sa nu va uitati la filme cu Vandam(am impresia ca e luat), la filme cu Dracula(nu de alta, dar daca va casatoriti cu el nu o sa puteti incasa in veci asigurarea lui de viata), la desene animate(numai ganditi-va: Tu fata, sotul tau e un..desen animat!).
Dar mai important e ca azi, toate fetele de maritat fuga mars prin padure la cules sanziene. Sper ca stiti cum arata - flori galbene (a nu se confunda cu popoul gainii), frumos miroasitoare. Conform traditiei, se ia frumusel buchetelul de sanziene, se pune sub perna si somn usor. Daca aveti memoria buna, dimineata va aduceti aminte pe cine ati visat, si ala va e ursitul.
Ca sa nu influentati ursitul ursit de ursitoare, va recomand ca inainte de culcare sa nu va uitati la filme cu Vandam(am impresia ca e luat), la filme cu Dracula(nu de alta, dar daca va casatoriti cu el nu o sa puteti incasa in veci asigurarea lui de viata), la desene animate(numai ganditi-va: Tu fata, sotul tau e un..desen animat!).
PS. La mine ma indoiesc ca sant sanziene, asa ca am sa printez poza asta color, am sa o pun sub perna, si sa vedem ce iese.
Si managerii sunt oameni
Toti auzim de vreun an incoace de oameni dati afara, de companii desfiintate, de familii care nu mai au bani sa plateasca ratele sau ciocolata pentru copii. Peste tot probleme pentru angajati, sefi rai care ii concediaza si apoi se urca in masinile lor bengoase si pleaca la familiile lor fericite cu dinti albi si gulere scrobite. Cand auzim de vreun sef dat afara, sigur a facut ceva, ca doar altfel il tineau nu? Sindicatele se bat de zor cu managementul, incearca sa obtina cat mai multe chestii pentru angajati, si ca un facut, mereu sefii rai care fura acadelele de la oamenii care chiar fac treaba.
Sa va spun ceva. Si pentru manageri e naspa sa dea afara oameni. Angajatii nu sunt doar niste cifre in contabilitate, niste sugative de profit. Sa ai pe cineva in echipa, sa stii ca e posibil sa ramana fara job, sa trebuiasca sa ii spui ce ai de spus, si sa vezi cum vede rosu in fata ochilor, nu e placut.
Atat voiam. Cand mai auziti de oameni dati afara, ganditi-va un pic: voua cum v-ar fi sa dati pe cineva afara?
ps. Si o melodie care imi place si oarecum merge
Sa va spun ceva. Si pentru manageri e naspa sa dea afara oameni. Angajatii nu sunt doar niste cifre in contabilitate, niste sugative de profit. Sa ai pe cineva in echipa, sa stii ca e posibil sa ramana fara job, sa trebuiasca sa ii spui ce ai de spus, si sa vezi cum vede rosu in fata ochilor, nu e placut.
Atat voiam. Cand mai auziti de oameni dati afara, ganditi-va un pic: voua cum v-ar fi sa dati pe cineva afara?
ps. Si o melodie care imi place si oarecum merge
Ken's dating tips - ia fiti atenti baieti
Deci sa recapitulam: fetelor, va e cunoscuta partea cu "ihi...hmmm...ihi...uhu..."?
Retrospectiva de weekend
S-au intamplat asa multe weekendul asta ca nici nu stiu cu ce sa incep. Sa va spun cate ceva de company summer party-ul pe care l-am avut vineri? Sau despre cum am mers noi la cules de ciuperci si ne-am intors cu mana in .. pardon buzunar? Sau sa va povestesc cum ne-am pozat cu Cristi Minculescu dupa concertul Iris in Espoo(langa Helsinki)? Sau mai bine sa povestesc despre cum au fost folosite hrontzohenelele primite de la Rox?
Hrontzohenelele sunt chestiile astea negre din poza cu choux a la creme pe care le-am scos ieri din cuptor:
Despre summer party...va spun doar 2 cuvinte: smoke sauna (superba!), balacit in mare(da, are 14 grade), si stat la prunit intr-un fel de jacuzii fara bule(mai pe romaneste, ca un butoi de lemn asa mare de incap 5 oameni, in care era apa incalzita la 45 de grade). Dupa petrecerea asta mi-am dat seama ca vreau sa imi fac abonament la sauna. Nimic nu se compara cu sentimentul de a iesi din sauna, a topai in mare, apoi iar in sauna. Erau cam 70 grade in sauna cred, si bezna si un pic de fum. Ca sa va faceti o idee: aveam o cutie de cidru cu mine, cutia rece, si dupa ce am intrat in sauna am putut sa iau doar 2 guri din ea, ca deja devenise prea fierbinte de nu puteam pune gura sa mai beau. Finlandezii astia stiu ce stiu cand vine vorba de relaxat. Partea cea mai faina a fost ca tot complexul asta(sauna, cotetul de vara, etc) erau traditionale si oamenii aia au inceput sa incalzeasca sauna de la 6am ca sa o gasim noi (fierband) la 1pm...
In ceea ce priveste Iris...sambata seara nu imi venea sa cred ca au venit aici si ne canta. Buna seara, prieteni! si sa mai veniti pe la noi. Ultima oara ii vazusem in fata Palatului Culturii, mai mult niste siluete, dar de data asta i-am vazut si la ochi. Frumos frumos.
De-acum somn usor, ca maine avem iar program de kayaking!
Fatza cu bube cu cheltuiala se tine
De vreo cateva saptamani aveam fatza umpluta cu tot felul de bubite si bubisoare, de si Muma Padurii ar fi fost invidioasa pe mine daca m-ar fi vazut. De cateva zile m-am trezit ca am si o pleoapa rosie si umflata. Si daca fondul de ten face minuni, fardul nu face fata umflaturii si nici nu puteam iesi din casa cu somoiocul de gheata prins de pleoapa cu scoci. Asa ca m-am dus la doctor. African, ca tot e CMF (campionatul mondial de fotbal, pentru purtatoare de tocuri si bluzite fliu-fliu).
Ia ghiciti voi dragi pretini si tovarase ce am aflat. Ca cica ar putea fi o conjunctivita alergica. In cuvinte normale, cica as avea alergie la ceva. Cum ar fi, de exemplu, fardurile. Normal ca m-am burzuluit, cum adica sa am alergie la farduri?! Dar ele sunt asa dragute si creeaza iluzii optice asa interesante...Am plecat acasa cu 2 creme cu antibiotic.
Acasa am facut niste sapaturi pe net, si prin cosmeticalele mele, si-am descoperit ca toate sunt expirate. Cine ar purta ochelari care sa ne orbeasca? Sau cine s-ar da cu smoala fierbinte pe fata? E acelasi principiu, doar ca eu foloseam chestii expirate. Ia sa va impartasesc din experienta mea bogata in domeniu:
Ia ghiciti voi dragi pretini si tovarase ce am aflat. Ca cica ar putea fi o conjunctivita alergica. In cuvinte normale, cica as avea alergie la ceva. Cum ar fi, de exemplu, fardurile. Normal ca m-am burzuluit, cum adica sa am alergie la farduri?! Dar ele sunt asa dragute si creeaza iluzii optice asa interesante...Am plecat acasa cu 2 creme cu antibiotic.
Acasa am facut niste sapaturi pe net, si prin cosmeticalele mele, si-am descoperit ca toate sunt expirate. Cine ar purta ochelari care sa ne orbeasca? Sau cine s-ar da cu smoala fierbinte pe fata? E acelasi principiu, doar ca eu foloseam chestii expirate. Ia sa va impartasesc din experienta mea bogata in domeniu:
- unele cutii au pe ele un desen care arata o cutie rotunda deschisa, cu inscrisuri gen 6M, 12M, 18M sau 36 M - asta inseamna ca poti folosi produsul ala 6, 12, 18 or 36 luni dupa ce il deschizi
- alte cutii au scris efectiv "a se consuma pana la xxx"
- alte cutii nu au scris nimic, si eu am sa fug de ele
Un produs cosmetic nu se foloseste pana se termina. Se foloseste cat scrie pe el. Ca daca avem oua prin frigider si sunt stricate, nu facem omleta din ele, nu? Cu cat un fard este folosit mai mult, cu atat se aduna mai multe bacterii in el, si mai ales daca nu spalam buretele ala de aplicat...doar inchipuiti-va ca luam o mana de omizi si le punem pe fata de fiecare data cand ne machiem.
"S'il vous plait, monsieur" poporul roman
Cine a auzit de Fondul de Solidaritate sa ridice mana. E contul ala frumusel in care presedintele aflat la carma (pun intended) si-a donat salarul din luna mai. Si e acelasi cont unde oricine este incurajat sa faca o donatie, fie ea cat de mica. As indrazni sa spun...pe principiul s'il vous plait monsieur, pe care l-am vazut la un post teveu francez si care a starnit atata nervozitate si indignare.
In Iasi, la un moment dat, pe portiunea dintre Podu Ros si Moldova, era o tanti, mereu imbracata in halat si data cu ruj, care stia exact ce cere: 5 mii - 10 mii. Tariful era clar. Banuiesc ca mai-marii nostri au facut cunostinta cu ea sau a ajuns ea saraca sa fie consilier pe la vreun minister, ca mai nou citesc azi ca angajatii companiilor de stat sunt obligati sa isi doneze 90% din salar. Deci tariful e clar acuma, nu va mai coditi ca nu stiti cat sa donati.
Sa traiasca statul roman, care ia cu o mana si cere donatii cu cealalta.
In Iasi, la un moment dat, pe portiunea dintre Podu Ros si Moldova, era o tanti, mereu imbracata in halat si data cu ruj, care stia exact ce cere: 5 mii - 10 mii. Tariful era clar. Banuiesc ca mai-marii nostri au facut cunostinta cu ea sau a ajuns ea saraca sa fie consilier pe la vreun minister, ca mai nou citesc azi ca angajatii companiilor de stat sunt obligati sa isi doneze 90% din salar. Deci tariful e clar acuma, nu va mai coditi ca nu stiti cat sa donati.
Sa traiasca statul roman, care ia cu o mana si cere donatii cu cealalta.
De ce iubim barbatii
Pentru ca te pot suna foarte senin sa iti spuna "Iubita, baietii merg la fotbal. Pot sa merg si eu, te ajut sa faci curat dupa aia". Si apoi cand vin tarziu si tu esti nedormita desi ai sedinta a doua zi la ora 8 ei iti spun: "Dar uite, eu am venit mai devreme. Restul toti au mai stat la o bere".
Pentru ca dupa ce isi aduna sosetele lasate insirate in mijlocul sufrageriei se uita inocent la tine si te intreaba: "Esti mandra de mine?"
Pentru ca atunci cand vii rupta de picioare de la cumparaturi sau o margarita cu fetele, gasesti aspiratorul in mijlocul casei, dar toata casa e aspirata.
Pentru ca au grija sa puna berea la frigider, dar uita sa puna si cutia de lapte tot in frigider.
Pentru ca daca in secunda 1 tipi la ei ca deh, mai ai si zile proaste, in secunda 2 te iau in brate si isi mai cer si scuze pentru ceva ce nu au facut.
Pentru ca au curajul sa mearga desculti prin tufe de urzici doar ca sa iti aduca tie lacramioara aia pe care ai ochit-o.
Pentru ca atunci cand te ataca un stol feroce de gaste salbatice pun mana pe primul bat si te apara, dar atunci cand trebuie sa isi scoata o aschie din mana se vaieta si se plang de parca acus o sa fie luati cu targa.
Pentru ca pot cu o mana sa iti ofere un buchet de flori si cu cealalta sa isi descheie camasa.
Pentru ca merg cu tine la zoo desi singurul animal care le trezeste interesul e animalul ala care i-a injurat dimineata.
Pentru ca mereu cand ii intrebi daca le place mancarea iti spun "da", si daca dai cel mai mic semn ca nu ii crezi, mai cer o portie.
Pentru ca desi nu inteleg ce inseamna sa mergi cu tocuri stiletto pe piatra cubica, inteleg ca au incurcat-o daca nu incetinesc pasul.
Pentru ca inteleg adevarul simplu ca daca tu esti nefericita, si ei o sa fie nefericiti.
Pentru ca in brate la ei e locul cel mai sigur de pe pamant.
Pentru ca dupa ce isi aduna sosetele lasate insirate in mijlocul sufrageriei se uita inocent la tine si te intreaba: "Esti mandra de mine?"
Pentru ca atunci cand vii rupta de picioare de la cumparaturi sau o margarita cu fetele, gasesti aspiratorul in mijlocul casei, dar toata casa e aspirata.
Pentru ca au grija sa puna berea la frigider, dar uita sa puna si cutia de lapte tot in frigider.
Pentru ca daca in secunda 1 tipi la ei ca deh, mai ai si zile proaste, in secunda 2 te iau in brate si isi mai cer si scuze pentru ceva ce nu au facut.
Pentru ca au curajul sa mearga desculti prin tufe de urzici doar ca sa iti aduca tie lacramioara aia pe care ai ochit-o.
Pentru ca atunci cand te ataca un stol feroce de gaste salbatice pun mana pe primul bat si te apara, dar atunci cand trebuie sa isi scoata o aschie din mana se vaieta si se plang de parca acus o sa fie luati cu targa.
Pentru ca pot cu o mana sa iti ofere un buchet de flori si cu cealalta sa isi descheie camasa.
Pentru ca merg cu tine la zoo desi singurul animal care le trezeste interesul e animalul ala care i-a injurat dimineata.
Pentru ca mereu cand ii intrebi daca le place mancarea iti spun "da", si daca dai cel mai mic semn ca nu ii crezi, mai cer o portie.
Pentru ca desi nu inteleg ce inseamna sa mergi cu tocuri stiletto pe piatra cubica, inteleg ca au incurcat-o daca nu incetinesc pasul.
Pentru ca inteleg adevarul simplu ca daca tu esti nefericita, si ei o sa fie nefericiti.
Pentru ca in brate la ei e locul cel mai sigur de pe pamant.
Cuptor + Ciocolata = Love
Cam cu asta m-am distrat eu dimineata: o prajitura rapida din biscuiti, ceva cocos, ciocolata, nuci, migdale si lapte condensat. Totul lasat la cuptor numai bine, cat sa miroase in toata casa a ciocolata.
Easy like Sunday morning!
Easy like Sunday morning!
Pentru Apple, cu iubire
De cand am in folosinta si MacBook si iPhone, pot spune cu mana pe inima ca viata mi s-a schimbat. Ma astept ca scroll-ul sa il pot face cu 2 degete si miscari plimbarete pe touchpad, calculatorul sa aiba incarcator alb, sa ma tina bateria vreo 2 filme jumate sau un film si vreo 2 ore de somn.
Dupa ce am lancezit cateva luni bune cu iPhoneul pe post doar de telefon, am inceput incet-incet sa deschid ochii si urechile pe iTunes. Si ca orice inmaruit, mi-am facut si eu un ID(cum e musai, a fost cu placere). Si cu emotie in suflet si lacrimi in ochi am petrecut 1.5 ore sa imi gasesc o aplicatie demna de memoria iPhoneului personal. Am gasit-o, gratuita, m-am logat cu mana tremuranda, si am incercat sa o salvez. Aici a fost momentul cand am avut prima cearta in mica noastra familie fericita: Apple insista cu nerusinare sa pun datele de card in cont, sa pot "cumpara" aplicatia gratuita. Eu sunt mai protectiva cu datele cardului meu. Si in plus, nu am inteles logica. Ca si cum as iesi de la un magazin, mi se ofera o mostra de sampon, dar mi se cere sa arat portofelul ca am bani ca sa primesc cadoul. Asa ca m-am ofticat, am renuntat la aplicatie si am vazut negru in fata ochilor.
Dupa cateva zile, sentimentul ca de intampla lucruri mirobolante in jurul meu, in interiorul cutiutei cu mar pe ea, si toata lumea se bucura de ele numai eu nu, am zis sa ii mai dau o sansa. Asta dupa ce am aflat de la Rox ca iti poti crea conturi Apple la care sa nu trebuiasca sa pui nici o informatie de card. Mi s-a parut logic sa pot modifica si in contul meu, sa pun ca nu vreau sa setez nici o modalitate de plata. Dar surpriza! Nu poti face asta, nici daca stai in cap. Singura modalitate sa ajungi la Mecca achizitionarii unei aplicatii gratuite fara sa pun date de card a fost sa imi mai creez un cont pe gmail, si inca un Apple ID dupa pasi clar specificati aici. Baietii au uitat sa spuna ca daca ai deja un cont facut, nu poti modifica optiunea asta, si daca nu urmezi intocmai pasii de acolo, degeaba tii post si respecti cele 10 porunci, ca nu ai sa reusesti sa faci cont fara credit card.
Si ca sa continuam paralela biblica, am ajuns ca Eva sa "musc" din apple-ul discordiei. Si m-a izgonit Bill din paradisul Windows, unde puteam sa am aplicatii fara sa platesc pentru ele, aveam un dragut de Winamp care facea ce ziceam eu, si am ajuns pe Pamant, unde Steve m-a invatat ca banii sunt importanti peste tot, si ca orice ai trebuie sa fie inregistrat la un cont, parafat si pus frumusel pe raft pentru evidenta.
Cand 9.30am miroase a liliac
De multe zile voiam sa o iau la pas repejor dimineata spre munca. In principiu stau cam la 4-5km de servici(conform Google, as sta la exact 4.6km). In unele dimineti ma trezeam ori prea tarziu, ori era prea soare afara, ori prea ploaie, ori mi-era mie prea lene.
Azi dimineata in schimb m-am trezit tarziu, afara era soare dar prognoza era ca ploua, asa ca a fost ziua perfecta sa imi incep experimentul. Opincile in picioare si fuga-fuga pe dealurile Helsinki-ului.
Pentru o nota de exotism, putem sa ne imaginam ca blocurile din departare, albe, sunt ca un fel de pietre de creta de pe o insula greceasca, mai ales daca e vreun combinat in spatele lor care seamana cu niste coloane din alea grecesti. Daca vrem sa sarim peste exotism, nu bem nici un pahar de vin sau bere inainte de a purcede la drum.
Azi dimineata in schimb m-am trezit tarziu, afara era soare dar prognoza era ca ploua, asa ca a fost ziua perfecta sa imi incep experimentul. Opincile in picioare si fuga-fuga pe dealurile Helsinki-ului.
Pentru o nota de exotism, putem sa ne imaginam ca blocurile din departare, albe, sunt ca un fel de pietre de creta de pe o insula greceasca, mai ales daca e vreun combinat in spatele lor care seamana cu niste coloane din alea grecesti. Daca vrem sa sarim peste exotism, nu bem nici un pahar de vin sau bere inainte de a purcede la drum.
Recomand oricui o fuga in Do major dimineata, mai ales daca aveti liliac inflorit pe drum. E superb mirosul, inainte sa se aseze praful, sau sa isi fluture lumea transpiratia pe acolo.
Zana Maseluta exista!
Da, Zana Maseluta exista, o cheama Irina si mi-a dat ieri un cadou pentru ziua mea!
De ce a fost un cadou special? Pentru ca...
De ce a fost un cadou special? Pentru ca...
- e asa bine sa simti ca cineva tine la tine
- era o carte despre tehnici pentru margele
- erau tot felul de fire si firisoare, bilute si clesti
- Sebi a reactionat frumos cand l-a vazut: AOLEU, dar e Sfanta Maria azi?!?!?!
- ziua mea e tocmai in ianuarie :D
Asa ca multumesc frumos si cine stie, poate o sa pun gabloantele creatii proprii pe taraba intr-o zi, sa ii multumesc lu' Zana Maseluta asa cum se cuvine, cu o margarita ;)
Intre moravuri, moraluri si moristi
Azi sunt trixta, ca sa citez o prietena.
Ma enerveaza ca ajungem sa ne prostituam in cel mai naspa mod cu putinta. Oameni, companii, organizatii, toti ajungem sa facem asta la un moment sau altul. Si nici macar nu e vorba de simtit bine. E vorba de bani. De roti care se invart, zimt pe zimt, si strivesc intre ele idealuri, moraluri si zambete. Ne facem reguli, ne tinem de ele, construim imperii si uitam ca suntem oameni. Pai hai sa ne mai dam si cu cate o cizma in dos, sa ne aducem aminte.
Bine ca nu m-am facut avocat, ca as fi fost si mai dezamagita cred.
Tata avea o morala, pe care mi-o servea de fiecare data, cu lingurita, cand alunecam de pe panta bunei purtari. Banuiesc ca acum ar trebui sa fie momentul cand ar trebui sa o inteleg: uite de-asta nu are ursul coada. Dar nu pricep. Persist in orbecaiala mea de-a lipi la loc coada ursului, ca in jocul cu magarusul. Altii mai destepti au luat coada si au fugit acasa si si-au facut propriul magarus.
Dar nu-i nimic, diseara o sa ma duc la film, ma duc la o margarita, si trece. Si maine, sau peste 10 zile, sau peste 5 ani, o sa o luam de la capat cu prostitutia, si ursul tot fara coada o sa fie.
Ma enerveaza ca ajungem sa ne prostituam in cel mai naspa mod cu putinta. Oameni, companii, organizatii, toti ajungem sa facem asta la un moment sau altul. Si nici macar nu e vorba de simtit bine. E vorba de bani. De roti care se invart, zimt pe zimt, si strivesc intre ele idealuri, moraluri si zambete. Ne facem reguli, ne tinem de ele, construim imperii si uitam ca suntem oameni. Pai hai sa ne mai dam si cu cate o cizma in dos, sa ne aducem aminte.
Bine ca nu m-am facut avocat, ca as fi fost si mai dezamagita cred.
Tata avea o morala, pe care mi-o servea de fiecare data, cu lingurita, cand alunecam de pe panta bunei purtari. Banuiesc ca acum ar trebui sa fie momentul cand ar trebui sa o inteleg: uite de-asta nu are ursul coada. Dar nu pricep. Persist in orbecaiala mea de-a lipi la loc coada ursului, ca in jocul cu magarusul. Altii mai destepti au luat coada si au fugit acasa si si-au facut propriul magarus.
Dar nu-i nimic, diseara o sa ma duc la film, ma duc la o margarita, si trece. Si maine, sau peste 10 zile, sau peste 5 ani, o sa o luam de la capat cu prostitutia, si ursul tot fara coada o sa fie.
Puss puss, Malmö!
Adica pup iu, Malmö sau Hai pa!
Am fost in weekend in Malmö, si cred ca e cumva pentru ultima oara, cel putin pe viitorul apropiat. Am mers prin The king's park, Folkets park, Turning Torso(care trebuia sa aiba un frate geaman in Copenhaga) si imprejurimi, prin centru, Lilla Torg, cu o barcuta turistica. Am facut gratar in parc sub tufe de liliac si am mai facut si insolatie.
Daca aveti drum prin Copenhaga, mergeti musai in Malmö, va costa 10 euro cu trenul si ajungeti in 20 minute(plus alte 10 cat mai intarzie trenul). O sa descoperiti o coloratura de oameni extraordinara, din orice colt al lumii cred. Oameni care se cearta la piata, Falafel nr 1 pe la toate colturile, niste prajituri de ti se topesc in gura(si se depun pe solduri, burta, fund). Mi-a placut atmosfera de sarbatoare, de je ne sais quoi insorit, de uite cladirea aia pe langa care am trecut prima oara cand am venit.
Si daca tot tonul revocarii e lacrimogen, va las cu cateva poze de-ale lui nenea Wikipedia:
PS2: nu ratati Anthon Berg petit nougat
Am fost in weekend in Malmö, si cred ca e cumva pentru ultima oara, cel putin pe viitorul apropiat. Am mers prin The king's park, Folkets park, Turning Torso(care trebuia sa aiba un frate geaman in Copenhaga) si imprejurimi, prin centru, Lilla Torg, cu o barcuta turistica. Am facut gratar in parc sub tufe de liliac si am mai facut si insolatie.
Daca aveti drum prin Copenhaga, mergeti musai in Malmö, va costa 10 euro cu trenul si ajungeti in 20 minute(plus alte 10 cat mai intarzie trenul). O sa descoperiti o coloratura de oameni extraordinara, din orice colt al lumii cred. Oameni care se cearta la piata, Falafel nr 1 pe la toate colturile, niste prajituri de ti se topesc in gura(si se depun pe solduri, burta, fund). Mi-a placut atmosfera de sarbatoare, de je ne sais quoi insorit, de uite cladirea aia pe langa care am trecut prima oara cand am venit.
Si daca tot tonul revocarii e lacrimogen, va las cu cateva poze de-ale lui nenea Wikipedia:
PS1: cand avionul vine dispre Helsinki spre Copenhaga, trece intai deasupra Malmö-ului, si cum aeroportul e foarte aproape de mare, ai impresia ca ai sa plonjezi in apa. Avionul coboara-cobora, si ai impresia ca o sa ramana agatat de palcul de mori de vant din marea dintre Copenhaga si Malmö.
PS2: nu ratati Anthon Berg petit nougat
50 x 0.22 = mai vreau!
Pentru cunoscatori, date tehnice: gloante de 0.22. As zice mai multe, dar eu nu sunt cunoscatoare. Helsinki Shooting Club.
Incapere cu 6 targeturi aflate la 25 de metri de locul de unde impusti. Faci in minte un rezumat al instructajului de 30 de minute de mai devreme. Corpul uman are actiuni pe care le face automat, si daca nu esti atent poti sa iti zbori vreo 2 degete sau vreo 2 prieteni.
Inima bate la maxim, mai ales cand iti aduci aminte ca in locul in care esti, in 1999, o femeie a impuscat 3 oameni si a ranit alti 2. Te intrebi cat de sanatosi la cap sunt oamenii cu care ai mers si daca i-ai suparat cu ceva in ultima vreme. Pui gloantele. Iei pistolul in mana dreapta. Scoti siguranta. Mana stanga sustine mana dreapta (regula de aur: NU ca in filmele hollywood). Tintesti. Inima bate din ce in ce mai tare. Uiti sa respiri. Tii aerul in plamani si simti cum se prelinge un strop de transpiratie pe frunte. Ochesti, uitandu-te in continuu la partea din fata a armei. In spate vezi blurat targetul. Cauti centrul targetului. Il gasesti o secunda, dar mainile iti tremura atat de tare incat nu apesi pe tragaci inca. Iti aduci aminte sa respiri, dar nu poti. Iti simti incordarea in picioare, pe sira spinarii, si in maini. Pui degetul pe tragaci, cu ochii la arma, cu targetul blurat. Apesi incet, treci de siguranta. Continui sa apesi pana auzi un zgomot puternic, simti restul de glonte cum sare din arma, se loveste de mana ta, si ajunge pe podea. Il vezi prin fumul armei. Lasi aerul sa iasa din plamani. Apoi repeti totul de inca 49 de ori.
Intre seturi, iti scoti ochelarii si castile de pe urechi, si mergi sa numeri punctele.
UPDATE: Cam asa arata targetul meu ieri. Dupa fiecare serie de 5 gloante, trebuia sa mergem sa "carpim" targetul cu stickere negre pe centru , deci uitati-va bine, ca sunt intrerupte liniile pe partea neagra :P
Incapere cu 6 targeturi aflate la 25 de metri de locul de unde impusti. Faci in minte un rezumat al instructajului de 30 de minute de mai devreme. Corpul uman are actiuni pe care le face automat, si daca nu esti atent poti sa iti zbori vreo 2 degete sau vreo 2 prieteni.
Inima bate la maxim, mai ales cand iti aduci aminte ca in locul in care esti, in 1999, o femeie a impuscat 3 oameni si a ranit alti 2. Te intrebi cat de sanatosi la cap sunt oamenii cu care ai mers si daca i-ai suparat cu ceva in ultima vreme. Pui gloantele. Iei pistolul in mana dreapta. Scoti siguranta. Mana stanga sustine mana dreapta (regula de aur: NU ca in filmele hollywood). Tintesti. Inima bate din ce in ce mai tare. Uiti sa respiri. Tii aerul in plamani si simti cum se prelinge un strop de transpiratie pe frunte. Ochesti, uitandu-te in continuu la partea din fata a armei. In spate vezi blurat targetul. Cauti centrul targetului. Il gasesti o secunda, dar mainile iti tremura atat de tare incat nu apesi pe tragaci inca. Iti aduci aminte sa respiri, dar nu poti. Iti simti incordarea in picioare, pe sira spinarii, si in maini. Pui degetul pe tragaci, cu ochii la arma, cu targetul blurat. Apesi incet, treci de siguranta. Continui sa apesi pana auzi un zgomot puternic, simti restul de glonte cum sare din arma, se loveste de mana ta, si ajunge pe podea. Il vezi prin fumul armei. Lasi aerul sa iasa din plamani. Apoi repeti totul de inca 49 de ori.
Intre seturi, iti scoti ochelarii si castile de pe urechi, si mergi sa numeri punctele.
UPDATE: Cam asa arata targetul meu ieri. Dupa fiecare serie de 5 gloante, trebuia sa mergem sa "carpim" targetul cu stickere negre pe centru , deci uitati-va bine, ca sunt intrerupte liniile pe partea neagra :P
Pana sa imi dau seama, toata distractia cu impuscatul m-a prins. A, si am incercat si o arma din aia care are tinta deasupra, cu punctulet rosu ca sa tintesti mai bine.
Designul armei e facut exceptional, toate degetele vin unde trebuie sa vina, totul se simte natural. Pretul sesiunii a fost un pic supranatural, dar ma bate un gand sa ma inscriu ca membru.
(Sper eu ca) Va urma...
La scaldat sub curcubeu
Am citit eu pe internet ca daca inoti, slabesti (balenutele sunt excluse, ca asa e ele). Toti muschii sunt antrenati in miscare, corpul se modeleaza, ce mai, e ca un fel de spa cu rezultate vizibile si care costa 4euro intrarea. Asa ca am facut pregatiri de ieri seara si cu prosopul la purtator am plecat spre Piscina, care de fapt era un strand.
Frumos, tare frumoase imprejurarile strandului. Aici Stadionul, acolo vreo 5 pietre incalzite de soare, din varful carora se putea vedea o vale plina de urzici si tufe verzi. Cu incredere, in pas saltat, am intrat in cladirea Piscinei, impreuna cu Irina, sa platim intrarea. Sa-i spunem domnisoarei de la ghiseu rusinea, sa nu i-o spunem?
Noi: Buna ziua, am vrea sa mergem la piscina sa facem waterwalking. Dar nu stim sa inotam. (na ca am zis rusinea)
Tanti La Ghiseu: Deci vreti cursuri de inot?
Noi: Eeeeeei, nuuuuu. Vrem sa stim daca aveti chestii din alea umplute cu aer care se pun la coate si la mijloc :D
TLG: :| Ma duc sa vad daca au salvamarii...
Putin mai tarziu, stateam frumusel pe pietrele alea la soare, cu spatele la strand in semn de protest. I-auzi dom'le, sa nu ne lase la apa, doar pentru ca nu stim sa inotam! Macar am vazut un curcubeu...in nori, prin ochelarii de soare.
Frumos, tare frumoase imprejurarile strandului. Aici Stadionul, acolo vreo 5 pietre incalzite de soare, din varful carora se putea vedea o vale plina de urzici si tufe verzi. Cu incredere, in pas saltat, am intrat in cladirea Piscinei, impreuna cu Irina, sa platim intrarea. Sa-i spunem domnisoarei de la ghiseu rusinea, sa nu i-o spunem?
Noi: Buna ziua, am vrea sa mergem la piscina sa facem waterwalking. Dar nu stim sa inotam. (na ca am zis rusinea)
Tanti La Ghiseu: Deci vreti cursuri de inot?
Noi: Eeeeeei, nuuuuu. Vrem sa stim daca aveti chestii din alea umplute cu aer care se pun la coate si la mijloc :D
TLG: :| Ma duc sa vad daca au salvamarii...
Putin mai tarziu, stateam frumusel pe pietrele alea la soare, cu spatele la strand in semn de protest. I-auzi dom'le, sa nu ne lase la apa, doar pentru ca nu stim sa inotam! Macar am vazut un curcubeu...in nori, prin ochelarii de soare.
Ei nu iau comision...la vedere
Am trimis niste bani intr-o tara din UE. Mi s-a confirmat, atat din partea bancii mele, cat si din partea bancii destinatare, ca nu exista absolut NICI O taxa, nici mica-mica, nici mare-mare. Toata lumea e o familie mare si fericita, care abia asteapta sa te ajute.
Ok...Sa ne inchipuim ca UE e asa ca un om. Si practic omul asta avea niste bani in mana dreapta si i-a transferat in mana stanga. Care era modul natural in care sa faca tranzitia? Pai exact pe sub nas, mai exact pe sub nasul unei a treia banci, cum am aflat azi, banca despre care nu stie nimeni ce comision are, ce hram poarta, dar care s-a gandit sa ciunteasca pachetelul inoportun din mana dreapta.
I s-a mai intamplat cuiva asa? Eu nu inteleg logica lui peste de aici: banca "expeditoare" nu ia comision, banca "destinatara" nu ia, si totusi banii nu ajung intregi. O fi din cauza crizei economice? Au fost trimisi pe spatele unui magar, a batut vantul si au mai cazut din ei?
Ok...Sa ne inchipuim ca UE e asa ca un om. Si practic omul asta avea niste bani in mana dreapta si i-a transferat in mana stanga. Care era modul natural in care sa faca tranzitia? Pai exact pe sub nas, mai exact pe sub nasul unei a treia banci, cum am aflat azi, banca despre care nu stie nimeni ce comision are, ce hram poarta, dar care s-a gandit sa ciunteasca pachetelul inoportun din mana dreapta.
I s-a mai intamplat cuiva asa? Eu nu inteleg logica lui peste de aici: banca "expeditoare" nu ia comision, banca "destinatara" nu ia, si totusi banii nu ajung intregi. O fi din cauza crizei economice? Au fost trimisi pe spatele unui magar, a batut vantul si au mai cazut din ei?